Nici nu s-a uscat bine cerneala pe documentele semnate de liderii Uniunii Europene că mai multe state şi instituţii europene au început să revină asupra ideii de a contribui cu 200 de miliarde de euro la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi a „pactului fiscal”, scriu jurnaliştii de la Jurnalul Naţional.
Francois Hollande, candidatul socialiştilor la preşedinţia Franţei, apreciază că este necesară o renegociere a „pactului fiscal” în care să fie incluse emiterea de obligaţiuni comune ale statelor euro, un rol mai mare al Băncii Centrale Europene (BCE) şi crearea unui fond puternic de salvare, măsuri care ar avea rolul să calmeze pieţele. „Dacă sunt ales preşedinte, voi renegocia această înţelegere… pentru a adăuga ceea ce îi lipseşte azi, inclusiv intervenţia BCE, bonduri euro şi un fond financiar de salvare”, a spus Hollande într-un interviu la RTL.
El a contestat şi înţelegerea potrivit căreia „regula de aur” pentru armonizarea bugetelor ar trebui inclusă în Constituţia fiecărui stat. „Putem adopta reguli de aur în toate ţările… dacă nu există creştere, nici o ţintă nu va fi atinsă”, a mai spus el.
Un oficial al băncii centrale din Germania, Andreas Dombret, a declarat recent că instituţia pe care o reprezintă nu poate fi folosită pentru a finanţa zona euro „pe uşa din spate a FMI”, consemnează Gândul.
„Banii nu pot fi puşi într-un cont special care să fie folosit exclusiv pentru Europa. Asta ar reprezenta o încălcare a prohibiţiei de finanţare monetară a statelor, iar Bundesbank (banca centrală germană) a exclus această posibilitate”, a declarat el.
Contribuţia Germaniei la noul fond ar urma să fie de 45 de miliarde de euro, sumă care ar depăşi plafonul de 211 miliarde de euro stabilit de Parlamentul german privind contribuţiile pentru ajutorarea zonei euro.
Nici preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, nu este de acord cu contribuţia ţării sale (3,5 miliarde de euro) la acest fond. „Republica Cehă are un deficit de care nu poate scăpa. În această situaţie ar fi iresponsabil să ne creştem datoria prin furnizarea de împrumuturi către ţările foarte îndatorate”, a declarat el. „Asta ar însemna doar amânarea găsirii soluţiilor reale”, a adăugat Klaus.
Oficialii polonezi, care deţin preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, au declarat că suma ar putea fi mai mică decât cea stabilită iniţial. „Nu ştim dacă vor fi 200 de miliarde de euro, ar putea fi mai ceva mai mică”, a declarat adjunctul ministrului de Externe, Mikolaj Dowgielewicz.
De altfel şi în privinţa contribuţiei Poloniei lucrurile nu sunt clare, adjunctul ministrului de Finanţe din Polonia, Ludwik Kotecki, declarând că nu a fost hotărâtă încă suma cu care ţara sa va contribui a fondul FMI.
Statele UE , precum România, Grecia, Irlanda şi Portugalia ,care au acorduri cu FMI, nu vor fi nevoite să plătească bani suplimentari. Estonia nu se va alătura acestui program. „Estonia nu a participat la suplimentarea fondurilor FMI în 2009, iar Europa nu contează pe ajutorul Estoniei acum”, a declarat, marţi, ministrul estonian de Finanţe .
FMI, prin vocea Economistul-şef, Olivier Blanchard,apreciază că actualul plan este „parte a soluţiei, nu soluţia finală”. „Angajamentul de a ne oferi 200 de miliarde de euro face o diferenţă mare, acum putem merge să vorbim cu alte state şi să le întreb dacă ne pot da mai mulţi bani pentru că europenii deja ne-au dat”, a declarat Blanchard duminică.
Nici reacţiile internaţionale nu par a fi de bun augur pentru Europa. Dacă ministrul japonez de Finanţe, Jun Azumi, a cerut Europei mai multe măsuri pentru a convinge pieţele, rămânând rezervat cu privire la contribuţia Japoniei la FMI, Statele Unite şi Canada nu sunt interesate să contribuie la fondul FMI destinate salvării zonei euro.
În schimb, o reacţie pozitivă a venit din partea Rusiei. „Luăm în considerare această opţiune. Nu am nicio sumă exactă, însă guvernul meu discută această chestiune”, a declarat Vladimir Chizov, ambasadorul rus la Uniunea Europeană.
La Bucureşti, tensiunile din politica internă pun în pericol ratificarea de către România a Acordului de guvernanţă fiscală, Puterea şi Opoziţia având păreri diferite faţă de modalitatea de adoptare, dar niciuna dintre părţi nu are două treimi din voturi pentru a-şi impune varianta, notează Adevărul.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut ca prevederile acordului stabilit la Bruxelles să fie trecute în Constituţie, în timp ce liderul PSD, Victor Ponta, apreciază că este suficientă o lege specială, votată cu două treimi din numărul parlamentarilor.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.