Fiecare dintre noi este o expansiune a Personalității Supreme a lui Dumnezeu. Acest lucru dovedește unitatea în diversitate.
Am înțeles cu toții de-a lungul istoriei că reprezentăm o forță atunci când suntem uniți, dar deopotrivă am cunoscut momente în care am fost neputincioși, tocmai ca efect al divizării noastre.
Unirea din 1859 a reprezentat un pas important către împlinirea unui ideal național. Dacă Unirea a făcut neamul nostru mai mare, coeziunea umană a făcut România mai puternică.
Cu ocazia aniversării a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, Opera Națională București sărbătorește Unitatea prin Diversitate, printr-un concert dedicat acestui eveniment.
Programul dedicat Unirii Principatelor Române este următorul:
Șapte cântece pe versuri de Clement Marot, pe muzica lui George Enescu
Soprana Cristina Fieraru
La pian Cătălin Răducanu
Muzica celor Șapte cântece a păstrat peste timpuri spiritul renascentist al epistolelor versificate de la Curtea franceză a lui Francisc I si a Marguerittei de Navarra (secolul al XVI-lea).
“Revedere” de Mihai Eminescu
Recită Teodora
Elegia Revedere redă dialogul omului frământat de întrebări existențiale cu natura veșnică, pentru care trecerea anilor reprezintă o ciclicitate a vieții. Universul se menține etern, în timp ce “Numai omu-i schimbător/ Pe pământ rătăcitor”.
“Ce te legeni ?…” de Mihai Eminescu
Recită Radu Ștefan Bănică
Sentimentele de profundă admirație pe care Eminescu le-a nutrit pentru folclorul românesc abundă în majoritatea poeziilor sale. „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar „, spunea Mihai Eminescu, iar poezia Ce te legeni ?… reprezintă încă o dovadă în plus a faptului că „poezia populară este expresia cea mai scurtă a simțământului și a gândirii”.
“Sonata a III-a op. 25 pentru pian și vioară” de George Enescu
Gabriel Gîțan – pian și Mircea Dumitrescu – vioară
“Poveste sentimentală” de Nichita Stănescu
Recită Radu Ștefan Bănică
În „Poveste sentimentală” Nichita Stănescu dă viață, în stil grandios, unor mari teme existențiale (Iubirea și Creația). Reflecția filozofică asupra acestora, imaginile neobișnuite, metaforele subtile și versul alb sunt doar câteva dintre elementele esteticii neomoderniste cu care ne-a obișnuit poetul.
“Cântec singur” de Nichita Stănescu
Recită Teodora
“Cântec singur” e o revelație a senzațiilor și o expansiune a fiintei ca prezență în Univers. Fericirea de a iubi capătă putere asupra minții și asupra ființei.
Aria lui Zoe din “O scrisoare pierdută” de Dan Dediu
Soprana Marta Sandu Ofrim
La pian Mihaela Vîlcea
Discursul lui Cațavencu din “O scrisoare pierdută” de Dan Dediu
Tenorul Andrei Lazăr
La pian Mihaela Vîlcea
Cațavencu este actorul magistral, dar și simbolul unui politician mereu pregătit să-și asume orice rol, cu orice preț. În lupta electorală conceptele de: țară, popor, progres devin niște forme fără fond, niște lozinci patriotarde și niște pretexte de a ajunge la sufletul auditoriului.
“Sărmane lăutar” din “Lăsați-mă să cânt” de Gherase Dendrino
Tenorul Liviu Indricău
La pian Monica Gemene
“Lăsați-mă să cânt” a fost mereu pentru publicul meloman un prilej de a primi cu profundă emoție și căldură sentimentul de patriotism, de bucurie față de apartenența la niște valori și idealuri comune, dar și de o infinită mândrie în rememorarea istoriei.
“Am crescut?” de Ana Blandiana
Recită Radu Ștefan Bănică
“Cândva arborii aveau ochi” de Ana Blandiana
Recită Teodora
Lied-ul “Bâlci în Aldebaran” de Felicia Donceanu
Soprana Marta Sandu Ofrim
La pian Mihaela Vîlcea
Aldebaran e un sistem binar, o stea dublă cu două componente ușor de observat prin instrumente astronomice mici și medii. Este cea mai luminoasă stea din constelația Taurus. Situată la circa 65 de ani lumină de Soare, ea este cea de-a 14-a cea mai strălucitoare stea de pe Cerul Nocturn. Un bâlci în Aldebaran poate fi pentru noi toți un prilej de a experimenta credințe și eresuri, așteptări și dorințe, căci stelele au fost mereu pentru noi surse de noroc.
Informații despre calendarul spectacolelor și evenimentelor desfășurate la Opera Națională București, puteti afla de pe site-ul oficial: www.operanb.ro sau de pe pagina de facebook a operei Opera Națională București @operanb.ro · Performance Art (Teatru).
Biletele pot fi achiziționate atât on-line de pe site-ul www.operanb.ro, cât și de la casa de bilete aflată în incinta Operei Naționale București din Bd. Mihail Kogălniceanu 70-72, sect. 5, București, România.
„Unitate in diversitate”este principiul Baháʼí Faith, nu are absolut nici o legatura cu Unirea Principatelor!
Cred ca singura Hora Unirii ar fi fost suficient ,vad ca nu apare in program
M-am linistit ca apare Ana Blandiana cu doua bucati,ca o buca nu era destul, banuiam ca va canta personal ceva din Cotofana hoata ( La gazza ladra) de Rossini , dar nu m-am inselat recita din Arpagic..
Il intreb pe distinsul gazetar:sigur e vorba de Opera Nationala Bucuresti sau e un spectacol la Palatul Pionierilor?
O sarbatoare trista.
Daca ar invia strabunii nostri care au infaptuit Mica Unire, s-ar ingropa singuri vazand cum urmasii lor au inrobit si distrus Romania actuala.
Ritualul ingroparii ar avea loc dupa ce ne-ar scuipa in ochi.
Ai dreptate Rumburak, dar și noi am fost aici si avem si noi o parte din vină. Este adevarat ca multe lucruri s au decis fără să ne întrebe nimeni, dar nici nu ne-am opus prea vehement.
Hm…Diversitate la Piata Operei, iata ceva ce plimbaretii abonati la boschetii locali ar gasi destul de…potrivit?!
Tot este bine că prima scenă a României a organizat un eveniment cu ocazia Unirii Principatelor Române
Eu constat azi cu tristete cum 24 ianuarie era inainte de 1989 o zi in care simteam toti romanii cu adevarat ca este sarbatoare.
Acum doar niste evenimente insipide, articolase de 3 cuvinte, per total=KKMK. Peste un deceniu ziua de 24 ian va fi data uitarii complet.