Se apropie vremea generației ce preferă dictatura și autoritarismul

Cetățenii statelor dezvoltate afișează o automulțumire în ce privește garantarea libertăților de care se bucură, însă o serie de cercetători încep să tragă semnale de alarmă tocmai în legătură cu aceste libertăți. Yascha Mounk, istoric la Universitatea Harvard, citează mai multe indexuri ale libertății realizate de Freedom House și ajunge la concluzia că numărul țărilor considerate ”libere” a început să scadă constant începând cu anii 2000, asta după ce se constatase o creștere evidentă începând din anii 1970.

În știința politică există o teorie a ”consolidării democratice”, care susține că odată ce o țară își dezvoltă instituțiile democratice, o societate civilă solidă și un anumit nivel material, democrația este asigurată, scrie Mounk pentru The New York Times.

Timp de mai multe decenii, se pare că evenimentele globale au susținut această teorie. Începând din 1970, multe dictaturi din America Latină au trecut la democrație, iar după sfârșitul Războiului Rece așa s-a întâmplat și cu țările din Europa de Est. În plus, democrațiile liberale din America de Nord, Europa de Vest și Australia păreau mai puternice ca niciodată.

Însă din 2005, indexul Freedom House a indicat un declin al libertății de la an la an. Este o anomalie statistică produsă de o serie de evenimente aleatorii, sau este un indicator al unei tendințe îngrijorătoare?

Istoricul de la Harvard a conceput un test în trei etape pentru a studia deschiderea cetățenilor pentru regimurile nedemocratice și influența partidelor anti-sistem în regimurile democratice.

Primul factor cercetat este susținerea publică. Cât de mult preț pun cetățenii pe ideea că țara lor trebuie să rămână democratică? Al doilea test este cel al deschiderii către regimuri nedemocratice, cum ar fi un regim militar. Al treilea aspect ține de influența partidelor anti-sistem, partidele care susțin că actualul sistem este nelegitim.

Dacă sprijinul pentru regimul democratic scade, în timp ce ceilalți doi indicatori cresc, atunci cercetatorii au marcat țara respectivă ca fiind ”democratie în curs de deconsolidare”, un soi de febră redusă ce apare înainte de manifestarea plenară a bolii.

Descoperirea cea mai importanta a studiului profesorului de la Harvard nu este cea legată de ascensiunea partidelor anti-sistem, ci de indiferența tinerilor născuți în perioada 1980-2000 față de regimul democratic în care trăiesc. Spre exemplu, majoritatea americanilor născuți înainte de 1960 consideră că este ”esențial” să trăiască într-o democrație, în timp ce doar 25% dintre tinerii din generația amintită văd lucrurile în acest fel.

”În numeroase țări, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Australia, statele vest-europene, procentul cetățenilor care spun că este ”esențial” să trăiscă într-o democrație a scăzut, în special în rândul tinerei generații.

Susținerea pentru alternativele autoritare de guvernare a crescut. Americanii care consideră că un regim militar este ”bun” sau ”foarte bun” nu mai sunt unul din 16, ca în 1995, ci unul din 6, la nivelul anului 2014.

Această tendință este foarte evidentă în special în rândul tinerilor. 43% dintre americani consideră că preluarea puterii de către militari, în cazul in care guvernul este incompetent, nu este legitimă, însă procentul tinerilor care văd astfel lucrurile este de doar 19%. În Europa, 53% dintre cei în vârstă consideră ilegitimă o asemenea situație, în timp ce doar 35% dintre tineri au aceeași opinie.

Această tendință a generației ce se apropie vertiginos de vârsta de 40 de ani, și implicit de puterea politică, de a înclina către regimurile autoritare s-a constatat în majoritatea statelor lumii, mai arată studiul amintit.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.