Semne bune industria n-are

Luna august a fost o lună neagră pentru industria românească întrucât aceasta a căzut în zona de contracţie la toţi indicatorii de creştere. La fel ca în august 2018. Numai că în acest an, căderea a fost mult mai dură, se arată în Barometrul Industrial, realizat de IRSOP și SNSPA, Facultatea de Management. Deşi activitatea s-a redus masiv, costurile de producţie au crescut brusc, ceea ce poate semnala o intensificare a presiunii inflaţionare. O uşoară creştere s-a produs şi în zona preţurilor de desfacere a produselor încurs, probabil ca o la prăbuşirea comenzilor noi. Aşteptările managerilor pentru următoarele șase luni sunt confuze. Se aşteaptă la restartări sprijinite de export, şi la impedimente create de nivelul scăzut al cererii şi de creşterea costurilor de producţie.
După ce în iunie şi iulie industria ajunsese aproape de creştere zero, în luna august activitatea a intrat în contracţie. Începând din 2014, în fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametrii au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50.

Volumul producţiei a căzut de la 52 de puncte în iulie la 48 în august. Alunecarea în zona de contracţie, sub 50 de puncte, s-a produs de două ori în primele 8 luni ale anului, în ianuarie şi acum în august. Căderea din ianuarie a arătat că în urma şocului, creşterea rămâne modestă şi instabilă. Stocurile au rămas în zona de contracţie la 45 de puncte faţă de 46 în iulie.

Comenzile noi s-au contractat puternic la 45 de puncte. Comenzile pentru export s-au contractat mai mult ajungând la 43 de puncte. Importurile de materii prime s-au redus inevitabil pe fondul scăderii exportului şi a reducerii cererii interne. E a doua oară în acest an că importurile se contractă din cauza perspectivelor nefavorabile ale activităţii viitoare. Numărul de salariaţi se află în contracţie din luna aprilie, iar contracţia se prelungeşte şi se accentuează. Indicele a ajuns în august la 44 de puncte.

Costurile de producţie cresc, chiar dacă activitatea încetineşte. În august indicatorul arăta 66 de puncte, în expansiune cu 4 puncte faţă de luna trecută. Creşterea costurilor ar putea fi cauzată de creşterea autonomă a preţurilor la import şi de creşterea salariilor reale în industrie. Preţurile se află şi ele în zona de creştere la 55 de puncte staţionare faţă de luna iulie.

Indicatorul global de încredere a managerilor a crescut puţin, la 55 de puncte faţă de 52 în luna iulie, dar se află departe de cele 70 de puncte pe care le avea în ianuarie 2019. Optimismul creşte în general pe baza aşa-numitelor aşteptări adaptative. Managerii cunosc ciclurile economice şi dinamica sezonieră. După o vară „secetoasă” în materie de activitate se aşteaptă la o revenire sănătoasă în lunile următoare. Uneori predicţia se confirmă, alteori nu. Dacă exporturile nu îşi revin, probabil că industria nu va reuşi să iasă din contracţie prea curând.

”Suntem la două trimestre consecutive în care industria a scăzut. Deci din punct de vedere tehnic, industria românească ar fi deja in recesiune. Evoluțiile din industrie sunt foarte influențate cu ceea ce se întâmplă la partenerii noștri comerciali din străinătate. Ceea ce putem vedea destul de clar din grafice este că în România încetinirea este evidentă”, a declarat economistul Ionuț Dumitru la o conferință pe teme economice. Dealtfel, și industria germană a intrat în recesiune, potrivit unui anunț făcut miercuri. ”Industria germană este în recesiune, iar acest lucru îi afectează și pe furnizorii de servicii care au legături cu industriașii”, a spus miercuri Claus Michelsen, șeful departamentului de prognoză și politici economice din cadrul Institutului German de Cercetări Economice (DIW Berlin). Germania este cel mai important partener comercial al României.