Sindicatele din educație spun „NU” lui Bolojan. Profesorii resping în bloc noua grilă de salarii propusă la Cotroceni

Cele trei mari federații sindicale din învățământ resping „categoric” propunerea de salarizare prezentată marți, 11 august 2026, la Palatul Cotroceni, considerând că aceasta nu răspunde revendicărilor susținute de ani de zile de profesori și nu oferă educației locul cuvenit în ierarhia salarială a sectorului public.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” – care reprezintă împreună peste 300.000 de angajați din preuniversitar și universitar – au transmis un comunicat comun după întâlnirea de la Cotroceni, urmată de discuții la Ministerul Muncii, unde nu s-a găsit o soluție pentru problema considerată esențială: grila de salarizare propriu-zisă.

Ce a fost pus pe masă

La Cotroceni au fost prezentate două documente. Primul aduce câteva ajustări față de variantele anterioare: un spor de dirigenție de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de numărul de elevi din clasă, o nouă formulă de calcul pentru plata cu ora (raportată la 120 de ore), plus reechilibrări ale coeficienților pentru cadrele didactice universitare și un spor de 10% pentru tutorat.

Al doilea document conține însă miezul disputei: o grilă de salarizare, aplicabilă din 1 septembrie 2028, cu coeficienți între 2,12 (debutant cu studii superioare) și 2,55 (profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime). Pentru universitari, coeficienții propuși variază între 2,12 (asistent, sub 3 ani vechime) și 4,05 (profesor universitar, peste 25 de ani vechime).

De ce spun sindicatele că nu e suficient

Liderii sindicali admit că unele corecții „răspund parțial” problemelor semnalate, dar susțin că acestea nu ating problema de fond: nivelul coeficienților de ierarhizare și poziția reală a profesorilor în noua grilă. Sindicatele cer coeficienți între 2,10 și 2,90 pentru personalul didactic din preuniversitar, respectiv între 2,25 și 4,05 pentru universitari – valori care ar include și indemnizația pentru titlul de doctor.

Federațiile amintesc că, în urma grevei generale din 2023, Guvernul s-a angajat public să reașeze salarizarea din educație pe baze care să redea atractivitatea carierei didactice, iar în 2024, împreună cu Banca Mondială, fusese elaborată o grilă construită pe principii diferite față de cea propusă acum de Guvernul Bolojan.

Un semnal de alarmă: aproape 6.300 de cadre necalificate

Sindicaliștii avertizează că efectele Legii 141/2025 sunt deja vizibile: numărul cadrelor didactice necalificate din preuniversitar a ajuns la aproximativ 6.300, semn că sistemul are tot mai multe dificultăți în a atrage și păstra personal calificat. O grilă „fără perspectivă salarială reală”, spun ei, riscă să adâncească, nu să rezolve, această problemă.

În încheierea comunicatului, semnat de președinții Simion Hăncescu, Marius Nistor și Anton Hadăr, sindicatele transmit un ultimatum simbolic Parlamentului: fie adoptă grilele propuse de federațiile din educație, fie respinge integral proiectul Guvernului Bolojan. „Viitorul educației începe cu recunoașterea valorii”, se arată în document.

CITEȘTE ȘI:

Începe sau nu la timp anul școlar? Ce spune un lider de sindicat