Invocarea războiului cu inamicul nevăzut a dat celor care în plan politic au administrat starea de urgență când roluri de sanitari, când competențe de dictatori. Singurul retras din ofensivă în această perioadă, cu propriile sale contribuții, a fost dr. Cercel. Starea de urgență s-ar putea spune că a fost administrată la nivel guvernamental și prezidențial mai mult militar, deși cele două instituții sunt teoretic civile. Dispunerea izolării, cel puțin pentru a ne conectata la măsuri internațional promovate, a fost în plan românesc una brutală, cu restrângerea nepermisă a dreptului la supraviețuire. Drept urmare sergenții de stradă au primit nelegal dreptul de a da sancțiuni, fiind scoși din orice responsabilitate de a îndruma, avertiza sau ajuta.
Rolul instituțiilor de forță în perioada stării de urgență a fost unul al abuzului în formă constituită. Lipsa de profesionalism de la nivelul guvernului și instituțiilor publice și-a arătat cunoscuta față, fără ca nimeni deocamdată să suporte consecințele.
Guvernul impus cu forța de Klaus Iohannis a făcut din starea de urgență o simplă măsură de restrângere a drepturilor, fiind incapabil de găsirea soluțiilor generate de această situație excepțională. Nici acoperirea pieței de profil cu materialul de protecție impus de epidemie, nu a fost o prioritate a guvernului. Deși președintele afirmă că economia nu a fost oprită în România, este imposibil de înțeles ce vrea să spună.
Starea de urgență lasă în urmă nefasta urmă a unei clase politice depașită total de situație, care nu s -a putut rupe nici o clipă din preocupările ei mafiote. Sancțiunile CCR au tăiat elanuri și au impus forme legale de continuare a unor măsuri restrictive. Starea de urgență, în lipsa unor măsuri extinse de administrare în folosul oamenilor blocați în case, nu a fost decât o formă de exercitare a forței.
Starea de urgență lasă în urmă nostalgici care în loc să fie obligați să răspundă pentru abuzuri directe sau indirecte, pe care aveau obligația să le evite, se pregătesc deja de alegeri.
Securistanul este condus de o adunatura de tarani parveniti, prin devalizarea bogatiilor Romaniei, cu mentalitate de militian. Adica totul pentru ai nostri, nicidecum pentru noi natiunea…