Stelian Tănase: Băsescu îşi face numărul

Stelian Tănase: Băsescu îşi face numărul

August 31, 2011

Băsescu s-a bagat pînă-n gît în povestea cu Roşia Montana/Gold Corporation. Brusc, aseară a făcut încă o demonstraţie că subiectul e departe de a-i fi indiferent. A ieşit din Palatul Cotroceni, vezi Doamne să stea de vorbă cu cei care protestau împotriva susţinerii, zilele trecute (ca un lobbist, a zis cineva în mod corect) a acestui proiect nefast al scoaterii aurului de la Roşia Montana cu cianuri si a distrugerii patrimoniului inestimabil de acolo. Traian Băsescu insistă în ciuda tuturor avizelor negative, deşi lumea nu e de acord cu ce se pune la cale sub patronajul său. El vrea să se facă, nu ştiu din ce considerente pentru că el sunt transparente. Vrea neapărat şi depune un un zel demn de o cauză mai bună. Pentru asta a ieşit – pentru prima dată din ianuarie – să facă o baie de mulţime.

A fost un dialog al surzilor de la început, şi aşa a rămas pînă la sfîrşit. După ce şi-a făcut numărul de prestidigitaţie, s-a uitat amuzat spre camere. A făcut apoi stînga-mprejur şi a plecat, ştiind că toată sera televiziunile vor vorbi despre apariţia lui. Mi s-a părut total nesincer. A semănat nu cu un preşedinte de ţară ci cu un şmecher din portul Constanţa încercînd să-şi plaseze unor fraieri marfă de contrabandă cu defecte, la suprapreţ. Altfel cu umor, hăhăind în stilul caracteristic, dornic să pară băiat de gaşcă. Am remarcat de la domnia sa tricoul portocaliu şi bronzul natural, de plajă. În rest …nimic.

http://www.stelian-tanase.ro/sa-stam-de-vorba/basescu-iar-isi-face-numarul/

Rareş Mănescu

Rosia Montana – subiect de interes national

30 August, 2011

In ultimele zile, subiectul „Rosia Montana”, a reaparut in prim planul mediei romanesti.

Pe aceasta tema sunt cel putin 3 domenii care trebuie avute in vedere:

– mediu

– economie

– patrimoniu (cultura)

Subiectul este unul extrem de complex si de aceea este greu sa impletesti toate domeniile si sa exprimi o parere pertinenta.

In primul rand, daca plecam de la teoria „nu ne vindem tara” putem adauga 2 completari, care sunt din pacate adevarate si triste:

– o dam gratis

sau

– o distrugem noi

Abordarea trebuie sa fie pragmatica, aici incluzand si optiunea pe care o facem: beneficii economice/sociale vs. costuri de mediu/patrimoniu.

Iata cateva date de ordin economic referitoare la acest proiect.

Activitatea de explorare a RMGC, desfăşurată între 1997 şi 2006 a relevat o cantitate de 25 de milioane de tone, cu un conţinut mediu de 1,46 g/t Au şi 6,9 g/t Ag, totalizând 314,11 tone de aur şi 1460,36 tone de argint – in primele 10 zăcăminte de minereu aurifer din lume care nu sunt exploatate.

Statul român, prin Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC), deţine o cotă parte de 19,3% din SC Roşia Montană Gold Corporation SA (RMGC), deci din Proiectul Roşia Montană. Această participare este completă şi de drept, fără obligaţia de a finanţa participarea la investiţia de capital.

La pretul aurului din 2006 (600$/uncie) beneficiile financiare directe pentru statul român, la nivel local, judeţean şi naţional, sunt estimate la 1,032 miliarde USD. Această sumă include cota-parte de profit a statului (19,3%), impozitele pe profit, redevenţele şi alte taxe cum ar fi impozitele pe salariu. În plus, achiziţiile suplimentare de bunuri şi servicii româneşti ale proiectului vor fi în valoare de 1,5 miliarde USD, ceea ce duce la o sumă totală, în România, de 2,5 miliarde USD.

Gabriel Resources deţine o cotă parte de 80% din SC Roşia Montană Gold Corporation SA (R MGC), deci din Proiectul Roşia Montană. Dacă preţul aurului este de 600 USD/uncie (1 uncie = 31,103 grame) şi cel al argintului de 10,50 USD pe uncie, profitul Gabriel Resources este de 1,258 miliarde USD. De menţionat că, până la sfârşitul anului 2006, RMGC (prin Gabriel Resources) a investit 200 milioane USD, iar investiţia totală estimată până la începerea producţiei este de aproape 1 miliard USD

Pe 23 august 2011, pretul unciei de aur a trecut de 1900 $ pe pietele internationale.

In timp ce costurile nu prea mai sufera modificari, valoarea zacamantului a crescut cu 316%, automat si beneficiile.

Aplicat la cifrele initiale, inseamna 3,261 miliarde $ beneficii directe ale statului plus beneficiile aferente investitiilor de ~1,5 miliarde $

Totalul duce la ~4 miliarde $.

In acelasi timp, valoarea de piata a cantitatilor de aur si argint ale zacamantului depasesc 23,5 miliarde euro.

Cred ca ar fi util sa vedem si cam care sunt principalele probleme referitoare la acest proiect.

Trebuie spus ca prin crearea iazului de decantare de pe Valea Corna se va produce o modificare permanentă a peisajului prin crearea unui teren înaltat, plat, cu o suprafaţă ce va ajunge la un maximum de cca. 363 ha. Iazului i se adauga cele patru cariere: Cetate, Cârnic, Jig şi Orlea.

Problema care apare in aceste conditii se poate rezuma astfel: ne asumam in contul beneficiilor aceasta distrugere/modificare de peisaj (in zona peisajul este deja afectat de exploatari anterioare).

Un alt aspect se refera la patrimoniu/cultura. Astfel se pune intrebarea, ne asumam in contul beneficiilor aceasta pierdere de patrimoniu istoric?

Si iata ca ajungem si la problema cea mai complicate si anume cea referitoare la mediu, sau a unui posibil accident in acest domeniu.

Cei de la Rosia Montana Gold Corporation, sustin ca masurile de prevenire a unui posibil accident de mediu sunt draconice in acest caz.

De curand insa am avut exemplu Fukushima, care a demostrat faptul ca si cele mai ridicate standarde de siguranta in materie pot fi insuficiente sau prost aplicate.

Acelasi lucru e valabil in cazul exploatarilor aurifere. Iata cateva exemple de accidente recente:

2000, Bronzewing – Australia

1996, Marinduque – Phillipine

1995, Georgetown – Guyana

1993 Summitville – Colorado, SUA

Asadar, ne asumam un grad de risc in ciuda tuturor planurilor si masurilor de prevedere?

Cum calculam aceste riscuri cand, din punct de vedere climatic, ultimii 10 ani au fost plini de recorduri la capitolul acesta (precipitatii, temperaturi etc.).

Iata deci, principalele intrebari ridicate in cadrul acestui subiect. Raspunsurile la toate aceste intrebari sunt complexe si comporta analize importante.

Mai sunt si alte intrebari care pot apare. De exemplu: acolo e doar aur si argint sau mai sunt si alte metale? Oficial nu sunt. Pe net circula un text care afirma ca sunt o gramada de alte metale si mai scumpe ca aurul acolo. Sunt aceste surse credibile? Ma tem ca, cel putin in acest moment, nu.

Avand in vedere importanta si complexitatea subiectului, cred ca cea mai corecta abordare in materie, este cea a realizarii unei consultari publice, urmata de o decizie adoptata de Parlament în plenul său.

Rosia Montana – subiect de interes national

Andrei Gerea

Romania a pierdut din vanzarea certificatelor verzi mai mult decat poate castiga din vanzarea aurului de la Rosia Montana

30 august 2011

Din cauza incompetentei actualului cabinet, respectiv a Ministerului Mediului, statul roman a ratat sansa de a putea incasa peste trei miliarde euro.

Inca de anul trecut, in 22 iunie 2010, la dezbaterile in Parlament ale „Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.29/2010 privind valorificarea surplusului de unitati ale cantitatii atribuite Romaniei prin Protocolul de la Kyoto”, am atras atentia ca Romania pierde bani in fiecare zi deoarece nu s-au facut demersurile pentru tranzactionarea certificatelor verzi. De asemenea, in 2009, puteam vinde un certificat cu 10 euro, astfel incat beneficiul statului roman ar fi fost de 3 miliarde de euro.

Acesti bani trebuiau folositi pentru finantarea proiectelor care au ca rezultat imbunatatirea calitatii mediului: proiecte energie regenerabila, alimentare cu apa si canalizare, impaduriri. De exemplu, cu acesti bani se puteau finanta peste 10.000 de parcuri in intreaga tara.

Insa Guvernul Boc a preferat sa imprumute bani de la FMI si de la Banca Mondiala si sa taie pensii, salarii si ajutoare sociale in loc sa guverneze responsabil si sa gestioneze profesionist aceasta oportunitate pe care o avea Romania.

Demisia presedintelui Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului nu este in acest caz suficienta. Responsabilitatea politica revine intregului Guvern si Ministrului Mediului care are in subordine ANPM dar si directii specializate in cadrul ministerului, directii care nu au asigurat asistenta necesara adoptarii cadrului legislativ necesar.

Este inca o dovada a politizarii excesive a instututiilor statului si a faptului ca promovarea in functie se face numai pe baza carnetului de partid. Acest lucru arata clar inca o data ca Guvernul Boc/Basescu/Udrea este acolo doar pentru a satisface interesele clientelei politice si pe cele personale. In orice taradin lume acest prejudiciu urias trebuia sa aiba drept rezultat o demisie a cabinetului.

In cazul in care acest Guvern si Ministrul de resort nu isi asuma politic acest rau facut Romaniei, Grupul Parlamentar PNL va initia o motiune simpla prin care va cere demiterea tuturor celor responsabili.

Romania a pierdut din vanzarea certificatelor verzi mai mult decat poate castiga din vanzarea aurului de la Rosia Montana

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.