Ştiinţa devine religie

Ştiinţa devine religie. Esenţa unui progres raţional în cercetarea ştiinţifică ţine de acceptarea dialogului cu dovezile care infirmă concluziile anterioare. Tehnic spus: le falsifică.

Un război fără precedent

Ştiinţa a devenit astfel singurul domeniu al gândirii organizate care se bazează pe interesul intelectului de a fi sistematic dovedit că se află în eroare.

Recent, sub pandemie, falsificabilitatea a fost tratată ca o erezie. Asta nu mai poate fi o abordare ştiinţifică a ştiinţei, ci una de factură religioasă.

Înainte de pandemie, dar mai puţin sistematic, falsificabilitatea a fost lovită greu de adepţii concluziei că atmosfera planetei se încălzeşte constant. Deveneai un eretic periculos dacă ai fi căutat dovezi (argumente) care să pună la îndoială concluzia încălzirii globale.

120 de milioane de doze de hoţie

Omul de ştiinţă autentic ştie că, fără încurajarea falsificării, domeniul său de cercetare are a încremeni în dogme. În genere, dacă este genial, nu este şi curajos. Teama lui numărul 1 este să nu-şi piardă finanţarea. Acum, toţi marii finanţatori ai ştiinţei cred în încălzirea globală.

În 2018, Stephen Hawking constata, cu un fals curaj, căci mai avea puţin de trăit şi ştia asta, că asistăm la o revoltă generală în contra expertizei neutre.

Ce anume din mentalul marilor finanţatori are nevoie de transformarea ştiinţei în religie? Un lucru e sigur: viitorul nostru tehnologic are a genera contrarii grele în mentalităţi. Marii finanţatori se tem că dezbaterile, dacă ar rămâne libere, ar putea descuraja parlamentele să participe şi ele la acest viitor.

Să piară lumea, dar să se facă dreptate

Să luăm exemplul fanaticului Frans Timmermans, birocratul UE însărcinat cu implementarea programului Green Deal.

Cum a aflat birocratul olandez că ipoteza încălzirii globale ar fi devenit o teorie ce merită să-şi caute falsificarea? În mod fals a aflat. Birocratul e convins că aceste căutări nu ar trebui finanţate, că ele ar fi periculoase. De aceea, nici UE, nici alte puteri finanţatoare nu organizează niciodată congrese ale experţilor neutri.

Ce are viitorul nostru tehnologic atât de preţios pentru marii finanţatori încât ei au purces la falsificarea ideologică a ideii ştiinţifice de falsificabilitate? Biotehnologia. Nu sunt departe vremurile în care are să apară omul modificat genetic. O dezbatere liberă asupra bugetelor cuprinse în această noutate tehnologică ar putea da foc omenirii? Marii finanţatori se tem că da şi au ales să pregătească un mental general în care căutarea liberă a dovezilor (argumentelor) ce contrazic decizia ideologică să fie drastic descurajată.

Ştiinţa-superstiţie şi politica-vrăjeală

Nu a putut nimeni să prevadă că religiosul va imita ştiinţificul. Nici măcar „profetul” beletristic Andre Malraux. Dar că îl va falsifica în esenţa sa, nici textul Apocalipsei nu pare să fi prevăzut. Acest tipar de falsificare, care scoate din joc falsificabilitatea metodologică, are a fi chipul principal al răului în secolele ce vor urma şi contextul ce va cere savanţilor să devină eroi precum gloriosul lor înainte-mergător Galileo Galilei.