Super-tun dat de oameni din anturajul familiei Băsescu

Personaje influente din apropierea lui Traian Băsescu şi a altor lideri PDL sunt autorii unui tun de zile în valoare de 10 milioane de euro. Magistraţi complici în afacere. Teren de 3 milioane euro vândut între prieteni cu 300.000 de euro. Pentru prietenii lui Băsescu se aplică proceduri l-a care oamenii obişnuiţi nici nu visează.

 Un „scenariu” care ar putea sta la baza unui thriller

În perioada 2008 – 2013 s-a derulat o afacere care ar putea care dacă ar fi transpusă pe ecran ar cunoaşte un box-office răsunător. Ceea ce vă vom relata dovedeşte însă că de multe ori „viaţa bate filmul”. Pentru început vă prezentăm personajele implicate:

–          Radu Pricop (avocat) – actualul iubit al Ioanei Băsescu (anterior prieten de familie), apărător al Elenei Băsescu într-un proces intentat unor ziarişti care au acuzat-o că este consumatoare de droguri

–          Valentin Vişoiu (om de afaceri) – unul dintre „regii imobiliarelor” din Româniam aflat în top 100 al celor mai bogaţi români, patron al firmelor Conarg, în relaţii excelente cu Adriean Videanu.

–          Gheorghe Gabriel (om de faceri) – acţionar majoritar al firmei de brokeraj Equity Invest SA (firmă care i-a mai avut drept acţionari printre alţii pe Adriean Videanu, şi pe Sida Ionescu – soacra Elenei Băsescu)

–          Barbu Florin Şerban – om de afaceri şi partener cu Valentin Vişoiu

–          Nicolae Bădulescu – om de afaceri şi partener cu Valentin Vişoiu

–          Aritina Bădulescu – rudă cu Nicolae, are afaceri propri

–          Gabriel Banu – avocat la SCA Pricop & Banu

–          Magistraţi de la Judecătoria Piteşti, Tribunalul Argeş, Curtea de Apel Piteşti şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

–          Firma Romcontrol – printre acţionari se află soţul deputatei PDL, Andreea Paul, fostă consilieră a lui Traian Băsescu şi Emil Boc

–          Oficiali ai Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Propretăţilor din 2011 şi 2012

O ştire greşită declanşează scandalul

Pe 27 noiembrie apare un titlul şoc pe site-ul E.Piteşti: „Iubitul Ioanei Băsescu mai bogat cu acţiuni de milioane de euro de pe urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti”. De aici a plecat „totul”, informaţia ajungând la „centru” – Antena3, RomâniaTV – iniţial în varianta, „Iubitul Ioanei Băsescu – despăgubiri de 10 milioane de euro”. Toate bune şi frumoase, numai că titlul din publicaţia argeşană era (bine) greşit. (Pe 27 iunie 2013, săptămânalul Jurnalul de Argeş dădea în premieră ştirea – dar în varianta corectă – numai că la vremea respectivă lumea se pregătea de concedii, şi nu a fost exploatată – n.a.). Totuşi chiar plecând de la titlul eronat din E.Piteşti, s-au operat corecturi şi s-a ajuns la descoperiri de senzaţie şi, cu siguranţă încă nu s-a aflat totul despre unul din marile tunuri ale ultimilor ani. 

Cum se moare cu 2 ani înainte de a muri cu adevărat

Şi acum să derulăm secvenţă cu secvenţă „filmul”. În 2008, Valentin Vişoiu, Şerban Florin Barbu, Nicolae şi Aritina Bădulescu cumpără cu 1 milioan de euro de la urmaşii lui C.I.C. şi Vintilă Brătianu drepturile litigioase pentru 90,5 de hectare de teren din localitatea argeşeană Ştefăneşti. Pe 23 decembrie 2009, Judecătoria Piteşti le recunoaşte celor 4 petenţi  calitatea de persoane îndreptăţite pentru restituirea în natură sau în echivalent bănesc pentru cele 90,5 de hectare din localitate Ştefăneşti. Cei 4 sunt asistaţi de avocaţii Radu Pricop şi Gabriel Banu. Comisia de împroprietărire din Ştefăneşti declară recurs. Acesta se judecă destul de rapid la Tribunalul Argeş, pe 19 mai 2010, instanţa respingând recursul oficialilor din Ştefăneşti. În ambele procese asistăm însă la un FALS GROSOLAN. În documente, mai precis în textul sentinţelor apare ca fiind decedată Eleonora Brătianu, una dintre moştenitoare. Numai că, Elena Brătianu era la momentul celor două procese, în 2009 şi 2010, cât se poate de vie. Ea a murit pe 12 mai 2011. Certificatului de deces şi mărturii ale unor oficiali au fost prezentate la Antena 3, miercuri noaptea. Este incredibil cum în două documente oficiale ale unor instanţe din România să apară ca decedată o persoană care trăieşte. Mai mult, în cele două documente, apare un istoric al tuturor moştenitorilor celor doi iluştri oameni politici liberali, cu date precise privind decesul. În dreptul Eleonorei Brătianu apare doar menţiunea „în prezent decedată”. De ce s-a recurs la acest fals? Răspunsul este simplu. Exista posibilitatea ca Eleonora Brătianu (ea era proprietară pe ¼ din teren) să se opună vânzării părţii ei din moştenire. Conform unor informaţii neoficiale obţinute de Cotidianul.ro se pare că Eleonora Brătianu nu ar fi depus notificare pentru partea ei de moştenire. Dar acest lucru nu schimba deloc datele problemei. Mai ales că ştim că Eleonora Brătianu s-a luptat ani buni să obţină toate moştenirile ei, inclusiv cele din Năvodari, judeţul Constanţa. Falsul grosolan din cele două procese trebuie verificate de DNA, printre cei care trebuie cercetaţi în primul rând fiind magistraţii care au oficiat, avocaţii care au pledat şi chiar şi cei 4 petenţi.

Milionul devine 10 milioane şi viteză cosmică de la ANRP-ul PDL-ist

 Urmează alte secvenţe palpitante. Foarte, foarte repede, în aprilie 2011 dosarul prin care Vişoiu, Barbu şi cei doi Bădulescu au obţinut calitatea de persoane îndreptăţite (proprietari) pentru cele 90,5  de hectare ajunge în lucru la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Trebuie să precizăm că terenul de 90 de hectare nu mai era disponibil să fie restituit în natură, iar pentru cei 4 rămânea varianta obţinerii de acţiuni la Fondul Proprietatea. După nici două luni, dosarul este predat firmei Romcontrol, pentru evaluarea terenului de 90,5 de hectare. Tot în timp record, pe 1 iulie 2011, dosarul de evaluare este gata şi este predat celor patru „proprietari”. Dar, „bombă”: cele 90 de hectare au fost evaluate la 10.500.000 de euro  sau, la cursul zile, 44.100.000 lei. Deci, rotunjit, 111.000 euro un hectar sau 11 euro metrul pătrat. Aici practic, cu sprijinul evaluatorului s-a dat marele TUN. Era clar de la bun început că asemenea unor „samsari de terenuri” (ca să-l cităm pe premierul Ponta), preţul de 1 milion de euro prin care s-au achiziţionat cele 90,5 hectare, era unul mic. Dar în nici un caz, chiar şi în perioadă de boom imobiliar, nu se putea ajunge la 10 milioane de euro. Aici, atât ANRP cât şi DNA trebuie să verifice modul în care Romcontrol a făcut evaluarea. Numai că dacă ţinem cont de acţionariatul companiei, este greu de crezut DNA va putea mişca în front.

De ce am spus că procedurile s-au derulat cu viteză cosmică. Pentru că de regulă, după câştigarea unui proces, încep procedurile administrative clasice, care presupun în primă instanţă întocmirea dosarului la comisia locală, verificarea la comisia judeţeană şi controlul de legalitate la prefectură şi abia după aceea dosarul este trimis la ANRP. Aici el stă la „coadă” (de regulă are câteva sute de alte dosare în faţă) până ce intră în lucru la un consilier al ANRP. Mai trec între 4 şi 5 luni până când dosarul ajunge la un evaluator, unde mai staţionează o lună. Decei între minimum doi ani şi maxim 3 ani durează „traseul” unui dosar până la momentul încheierii evaluării. Dar pentru persoane deosebite cum sunt cele 4, totul a durat între 19 mai 2010 şi 1 iulie 2011.

O afacere în „pierdere”

Exact în ziua în care dosarul evaluat a ajuns la cei 4, s-a produs o primă mişcare: contra a 50.000 de euro, Radu Pricop şi Gabriel Banu au cumpărat de la Valentin Vişoiu 7,7% din dosar. Adică 7 hectare. Pentru necunoscători, pare extrem de ciudat ca pentru un teren de 7 hectare cu o valoare „oficială” de 770.000 de euro, un vânzător să ceară 50.000 de euro. Explicaţiile sunt însă simple. Cele 7 hectare reprezintă onorariul pentru avocaţi. Este ceva absolut normal. În procesele de despăgubiri, de regulă avocatul primeşte între 6 şi 10% din valoarea care o obţine pentru client. De ce s-a făcut totul sub forma unui act de vânzare cumpărare, iarăşi este simplu de explicat: Radu Pricop şi Gabriel Banu au devenit astfel părţi în dosar. Practic totul s-a rezumat la o vânzare fictivă între client şi avocat. Nu se poate spune că în acest caz s-a încălcat vreo lege. Deci, ca să restabilim „adevărul istoric”, Radu Pricop este deţinător al unui titlu de proprietate în valoare de 388.500 de euro (asta dacă a împărţit frăţeşte cu colegul său) şi nu al unui titlu de proprietate de 10 milioane de euro, cum au anunţat aruncându-se cu capul înainte o serie de medii de informare. Dar nu partea lui Pricop contează, ci eventualele malversaţiuni făcute în primele două procese şi procedurile ilegale de care a beneficiat el şi ceilalţi parteneri din dosar.

Dar acum urmează partea cea mai interesantă. Pe 4 iulie, Vişoiu, Barbu şi cei doi Bădulescu vând, pentru 300.000 de euro, 30% din dosar lui Gheorghe Gabriel. Aici putem ridica multe, foarte multe semne de întrebare. Cei 4 vând 27,15 hectare care valorează puţin peste 3 milioane de euro cu doar 300.000 de euro. Din „avion” seamănă cu o albire a unei părţi a banilor. Şi ce este interesant, Nicolae şi Aritina Bădulescu ies cu această ocazie din dosar.

Justiţia „independentă” face jocurile murdare

În noua lor formulă, proprietarii Valentin Vişoiu, Gheorghe Gabriel, Barbu Florin Şerban, Radu Pricop şi Gabriel Banu sunt loviţi de ghinion. Nu pot avansa cu dosarul (ratificarea evaluării, obţinerea titlului de despăgubire şi conversia în acţiuni la Fondul Proprietatea) pentru că la ANRP nu se mai lucrează deloc dosare. Comisia Centrală pentru Despăgubiri nu s-a întrunit deloc în ultimnele 9 luni din 2011. Motivul, permanenta lipsă de cvorum. În realitate situaţia era alta. Acţiunile pe care statul (prin Ministerul de Finanţe) le mai avea la Fondul Proprietatea erau pe terminate,  cash pentru cei care optau la despăgubiri în bani (conform legii de atunci în vigoare, orice deţinător de titlu putea opta pentru lichiditate până la concurenţa sumei de 500.000 de lei, plătibilă în doi ani – n.a.) nu prea exista şi atunci guvernul Boc a urmat politica „struţului”. Oricum, marile „lovituri” în favoarea clientelei politice au fost date în 2009 şi 2010.

Fiind însă informaţi (evident de la sursă) de intenţiile guvernului Boc de a bloca pe 6 luni emiterea titlurilor de despăgubire şi a titlurilor de conversie (PDL nu se mai putea juca la nesfârşit cu lipsa cvorumului la ANRP), cei 5 fac o mişcare de „mari maeştri”. Dau în judecată Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor şi solicită instanţei Curţii de Apel Piteşti să oblige Comisia să le acorde titlurile de despăgubire în valoare de 44,1 milioane lei pentru cele 90,5 hectare de teren.

În orice ţară din lume în care judecătorii au absolvit facultatea de drept, o astfel de cerere se respingea ca fiind inadmisibilă. Pentru că cei în cauză NU aveau nici un drept să acţioneze CCSD în instanţă, deoarece NU li s-a respins NIMIC, ci doar aveau – la fel ca multe mii de alţi foşti proprietari – dosarul în sertar, aflat în „nelucrare” din motive „obicetive”. Oricum, şi dacă la ANRP s-ar fi lucrat dosare pe bandă rulată, oricum celor 5 nu le venea rândul până prin octombrie-noiembrie 2012. Este inexplicabil şi chiar ilegal faptul că instanţa le-a acceptat acţiunea. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Piteşti pe 9 decembrie 2011 şi după numai 2 (DOUĂ) termene (viteză sonică) pentru o judecată pe fond, pe 22 februarie 2012 au primit o sentinţă favorabilă. Iată cum „suna” minuta CA Piteşti: „Admite actiunea. Obliga pârata să emită reclam. decizia titlu de despagubiri pentru suprafata de 905.000 m.p. teren din Orasul Stefanesti jud.Arges la valoarea de 44.100.000 lei potrivit Raportului de Evaluare intocmit de Romcontrol SA Buc. Departamentul Evaluari”. Prin această sentinţă, completul de judecători a încălcat pur şi simplu legea, şi chiar de două ori: în primul rând pentru că a admis acţiunea, în al doilea rând pentru că pur şi simplu a VALIDAT evaluarea Romcontrol, deşi nu avea nicio competenţă în acest sens. (Şi aici aşteptăm o intervenţie a DNA – n.a.). Este inexplicabil de ce juriştii (sau avocaţii) ANRP nu au ridicat excepţie de neconstituţionalitate în timpul procesului pe fond. Este adevărat, la ANRP era echipă de conducere de la PDL.

ANRP a făcut recurs la ÎCCJ. Aici, dosarul a primit foarte repede termen, pe 30 mai, şi, tot foarte repede (pentru procedurile ÎCCJ) pe 28 noiembrie 2012 a fost confirmată decizia Curţii de Apel Bucureşti. Şi aici magistraţii au comis cele două încălcări ale legii ca şi colegii lor de la CA Piteşti. Şi aici magistraţii pot fi consideraţi complici la o afacere care generează foarte multe suspiciuni. Mai mult, judecătorii ÎCCJ au judecat dosarul exact în perioada în care premierul Ponta solicita ANRP, DNA şi Parchetului General să verifice pe toţi cei cau au obţinut titluri de proprietate prin cumpărarea de drepturi litigioase, iar Curtea de Conturi tocmai prezentase un raport devastator în care arăta că între 2009 şi 2011 s-au înregistrat nereguli uriaşe în dosarele ANRP, în special la evaluări. Culmea, documentul Curţii de Conturi arăta că 60% din cazurile descoperite provin din judeţul Argeş.

În sfârşit, pe 27 iunie 2013, ANRP a validat dosarul, a emis titlurile de despăgubire şi astfel, Valentin Vişoiu, Gheorghe Gabriel, Barbu Florin Şerban, Radu Pricop şi Gabriel Banu urmează ca într-o perioadă de 5 ani de zile să obţină eşalonat partea lor din cele 10 milioane de euro. Cei 5 au suferit însă un semi-eşec, pentru că nu au mai prins ultimul tren pentru Fondul Proprietatea. Dar, cel puţin pentru Valentin Vişoiu şi Barbu Florin Şerban, nu credem că este o pierdere. Cei doi oricum au foarte multe acţiuni la Fondul Proprietatea. Din alte dosare în care au devenit moştenitori. Pe 22 martie 2011, în AGOA cei doi l-au propus pe Victor Cionga (ulterior pentru o scurtă perioadă de timp şef al Bursei) pentru funcţia de membru în Comitetul reprezentanţilor Fondului Proprietatea, dar nu au avut câştig de cauză la vot.

Un fel de revistă a presei

 Pentru că unele dintre personaje „pământurile Brătienilor”, sunt totuşi destul de discrete, vă oferim două articole mai vechi apărute în media dar care spun foarte multe despre cei implicaţi

 http://www.ziarulancheta.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2959:cel-mai-bogat-argeean-a-intrat-in-vizorul-anchetatorilor-vali-vioiu-cercetat-intr-un-dosar-penal-de-poliia-capitalei&catid=38:dezvaluiri&Itemid=91

http://www.avocatura.com/s-c-a-pricop-banu-ofera-servicii-juridice-spitalului-clinic-bagdasar-arseni-pent-s8065.html

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.