Suveranism în Uniunea Europeană

Democraţia s-a născut ca regim politic în care puterea aparţine poporului. Ea se stabileşte pe principii fundamentale: participarea cetaţenilor, libertatea de expresie, egalitate în faţa legii. De la cartaginezi la oraşul-stat din perioada sumeriană a Mesopotamiei, la guvernarea democratică din timpul lui Alexandru cel Mare, la Ansamblul Cetăţenilor-Ekklesia-al democraţiei ateniene, la Republica Romană, la democraţia Consilierilor aleşi de cetăţeni la fenicieni, la Republica Corsă a lui Pascal Paoli admirată de Europa „des lumières”, s-a ajuns astăzi la această formă autocrată a „democraţiei UE” în care teama de popor a luat o formă fanatică.

Disperarea Bruxelles-ului, a preşedintelui Franţei, a Ursulei von der Leyen, încearcă printr-o ingerenţă vizibilă, cea a dublei măsuri, când serveşte puterii şi cealaltă, care îi este ostilă şi conduce la lovituri de stat, cum s-a întâmplat în decembrie, să influenţeze alegerile din România. Ingerenţa europeană este permisă, Bruxelles-ul decide când se aplică democraţia şi când ea devine inutilă. Ea se exercită  pentru a extrage popoarele din matricea lor naţională şi a le îngloba împotriva voinţei unei majorităţi a lor în supra-statul european care va dicta la cinci sute de milioane de europeni ideologia progresistă mondialistă.

După 1989, naţiunile care aparţinuseră Tratatului de la Varşovia, aderând la UE, au fost deposedate de forţa lor economică, cum a fost şi cazul României. Industria şi agricultura care existau, au fost distruse sau preluate pe nimic, ţara fiind transformată într-o piaţă de desfacere a Occidentului şi un paradis al multinaţionalelor, care au eludat fiscul pentru a-şi exporta profiturile obţinute cu o mână de lucru subplătită, beneficiind şi de bogăţiile  României. A fost modalitatea cea mai cinică de a supraveghea şi şantaja politica internă cu ajutorul Băncii Europene şi prin împrumuturi acordate şi condiţionate de politica impusă de tehnocraţia europeană. Destructurarea naţiunilor a constituit proiectul lor european, un supra-stat, un singur curent de gândire, cel al ideologiei progresist sorosiste.

Înfricoşarea populaţiei a devenit arma lor fatală. Ne-au inoculat un alt ADN social, omul s-a uberizat. Fără ei nu mai putem exista, ne vom prăbuşi şi vom dispărea. Întreţinerea acestei psihoze, cu ajutorul masiv al mass-mediei, este o armă mai ales în aceste alegeri prezidenţiale, pentru a-şi impune omul lor. Şi în viziunea lor, poporul trebuie să accepte! Dar situaţia este gravă! Corupţia din această societate pe care au creat-o, este mult mai acută şi generalizată decât în anii comunismului. Pentru a nu mai vorbi despre degradarea învăţământului şi educaţiei, de răspândirea drogurilor, care nu existau la noi, şi care distrug programat şi sistematic generaţia tânără, într-o Românie fără autoritate şi cu un sistem judiciar politizat care se ocupă prioritar de eliminarea adversarilor incomozi pentru sistem.

Ideologia europeană urmăreşte să modeleze conştiinţa şi comportamentul după un calapod unic; marginalizarea, expulzarea din societate se aplică celor care nu i se supun. Au reuşit să distrugă încrederea oamenilor în ei înşişi, în justiţie şi în clasa politică; oamenii şi-au pierdut entuziasmul şi demnitatea, forţe regăsite după evenimentele din ’89. Din teama de a nu mai putea susţine echilibrul familiilor, oamenii îşi pierd reacţia civică; în faţa nevoilor cotidiene, libertatea şi demnitatea cedează pasul resemnării, docilităţii, aservirii. Celor care mai păstrează o rămăşiţă de demnitate, aceasta le pune o problemă de conştiinţă, şi laşitatea comună nu îi scuză în proprii lor ochi.

De la spirit şi libertatea de a decide liber, suntem dirijaţi ca o turmă spre decadenţă şi supunere în faţa unicei alternative, cea a Comisiei Europene, care devine o instituţie inchizitorială: supunere totală faţă de progresismul sorosist, susţinut de altfel de aproape întreaga elită intelectuală din România. Nu am făcut decât să schimbăm sistemul unic al comunismului pe cel unic al sorosismului. Adepţii si privilegiaţii ai sorosismului, după ce au fost admiratorii lui Băsescu şi Iohannis – cei care au negociat demnitatea României pentru interesele de clan – îl susţin acum cu o frenezie fanatică pe cel ales de sistemul sorosist european care a dat asaltul devastator împotriva poporului suveran.

Să se înţeleagă bine: a fi suveran nu atinge în nici un mod apartenenţa României la structurile UE şi NATO! Suntem legaţi prin tratate instituţionale care depăşesc puterea unui preşedinte. Sunt manipulări mizerabile pentru a induce spaima în întreaga populaţie! Este o imensă minciună, pe care un popor inteligent nu o mai admite. După 35 de ani, românii s-au trezit, şi sistemul, acelaşi de 35 de ani, este îngrozit de perspectiva de a-şi pierde privilegiile şi odată cu el casta « Soroş », mercenarii devotaţi trup şi spirit. Poporul român vrea să fie european, însă demn. Astăzi întreaga ţară ştie că Iohannis nu a făcut nimic bun pentru români, şi sistemul care l-a impus vrea şi de această dată, să impună omul ales de Occident. Oare poporul român nu mai are dreptul să-şi aleagă liber un preşedinte care să-şi preţuiască şi servească ţara, nu să o aservească intereselor celor puternici?

De la entuziasmul şi încrederea pe care această Europă le-a declanşat la început, astăzi UE a devenit o mare dezamăgire; a creat o fractură puternică între naţiuni, între popoare şi Comisia Europeană, a adus discordie şi ură în societăţi, pe care le-a dezunit; obligă impunerea modelului european construit pe valori woke globaliste; a creat insecuritate printr-o imigraţie masivă, necontrolată şi neintegrată, ascunzându-i violurile în masă, insecuritatea şi crimele religioase care au devenit fapte curente; a creat un sistem al drogurilor care a gangrenat întreaga lume occidentală; vor să distrugă biologicul uman prin politica de gen; toate acestea, în mod ipocrit, este interzis să le numim decadenţă. Este adevărat că pe lângă lucrurile remarcabile din lumea occidentală, există şi această decadenţă pe care acum sorosiştii vor să o implanteze şi în România, unde tineretul român vrea o « ţară ca afară »! Miza este cu atât mai mare cu cât generaţia tânară, biberonată în doze maxime numai la wok-ism va netezi drumul viitoarelor alegeri.

Sorosiştii nu au niciun interes ca românii să înţeleaga amploarea şi gravitatea crizei în Occident. De aceea este necesar să preluăm părţile pozitive din Occident, nu suntem obligaţi să importăm totul, la pachet. Despre această situaţie vorbesc suveraniştii, nu despre ieşirea ţării din alianţa euro-atlantică, aşa cum înspăimântaţi poporul român, domnilor sorosişti. A fi demn şi a avea valori compatibile cu ţara ta nu înseamnă a nu fi european. Nu înseamnă a fi un popor needucat şi primar, doamna Mungiu. Credeţi că un tineret dependent de reţelele sociale, fericit că meritocraţia nu mai este criteriul reuşitei va fi impiedicat de către suveranistul Simion să se emancipeze? Ce propagandă de doi lei! Suveraniştii vor face România o ţară demnă, liberă, cu un tineret remacabil, o ţară profund europeană, însă respectată, nu aservită. Vom fi mândri de a fi români. Respectul nu se câştigă prin sorosism, ci prin efort şi valori sănătoase. Şi atunci întreaga Europă o să spună: vrem o ţară şi un tineret ca în România! Asta doresc suveraniştii, adevăraţi patrioţi, nu pupători ai sutanei sorosiste ursuliene.

Sistemul nu se teme nici de reacţia SUA, nici de cea a popoarelor cu adevărat democrate, el se teme de poporul român, de aceea îl dezbină; pentru a fi siguri că taberele politice anihilându-se, el va rămâne permanent la putere; tactica clasică a serviciilor. UE nu are nevoie de ţări unite, suverane, se teme ca popoarele să se smulgă din sistemul pe care îl impune. Statele pot colabora armonios, fără şantajul oamenilor „mici, gri şi verzi” de la Bruxelles. Popoarele europene îşi iubesc continentul şi vor forma o Europă a libertăţii adevărate, nu a constrângerilor celor care-şi trădează naţiunea. Occidentul nu doreşte o asemenea Românie, de aceea alege conducătorii şi îi impune. « Democraţia » conform intereselor ei, este exact opusul adevăratei democraţii.

Îl defăimaţi în toate felurile pe Simion, însă ar fi vrut Iohannis să aibă profilul lui Simion, el care nu a făcut decât să îndeplinească ordinele din exterior şi să tragă sfori în intern; să-şi  aservească guvernele, făcându-le numai « ale sale »; să facă din justiţie o armă politică; să împartă poporul în poporul său bun, şi cel rău, ostil lui; el care nu a avut decât un proiect de ţară, şi acela avortat „România educată », România ajunsă needucată şi cu un învăţământ falimentar; el care a făcut din Ucraina problema prioritară a mandatului său, de parcă România devenise neimportantă pentru el. Ar fi fost bine pentru România ca Werner Iohannis să fi avut profilul lui George Simion: ataşament faţă de România, şi de întregul său popor; respect  pentru Constituţie şi drepturile cetăţenilor; carismă şi forţă organizatorică, empatie şi prezenţă în mijlocul oamenilor, capacitate-aş spune surprinzătoare-de a creşte permanent ca valoare. În comparaţie, reprezentantul sorosist al sistemului, perfect ales, Dan Nicuşor, este marioneta uşor de manevrat de către elita sorosistă care luptă să conducă România, dar nu reprezintă mai mult de 30% din poporul român.

Şi dacă România a ajuns în situaţia de criză gravă economică, financiară, politică, morală, sunt de vină AUR şi Simion, care nu au decis nimic în aceşti ani? Sau cei care sunt la putere de 35 de ani, şi au îndatorat ţara cu o sumă enormă pe care nu o pot justifica? Ei ştiu, pentru asta se tem şi sunt capabili de orice. Cleptocraţia şi pensiile speciale ar dispărea, s-ar afla adevăruri care ar cutremura întreaga ţară de corupţia care a existat. Democraţia nu le mai serveşte, o elimină fără ruşine, ca şi cum poporul nu contează.

În aceste zile, sistemul a comandat la ordin sondaje măsluite, care au aerul de a obişnui populaţia cu certitudinea că alegerile îl vor propulsa pe Nicuşor Dan în funcţia de preşedinte. În câteva zile, Simion a pierdut 20%, răsturnare de situaţie care în nicio societate democratică nu ar fi posibilă; doar în România. Ordinul Bruxelles-ului este de a strivi suveranismul, şi are nevoie de un scor pe măsură. De asemenea, Isărescu şi BNR(!!!), pentru a induce panică în populaţie, au insinuat o idee meschină, aceea că programul lui Simion este periculos şi că a dus deja la devalorizarea monedei naţionale. Propaganda mass-media a sunat adunarea: cu Simion vom rămâne fără ajutor european, fără buget, familiile vor fi în pericol, o mare criză se va abate asupra României şi o va şterge de pe suprafaţa pământului! O manipulare josnică – Isărescu anunţase deja deprecierea leului în contextul economic mondial – care arată că sunt dispuşi să dea foc ţării numai pentru a nu pierde puterea, ştiind că instituţiile europene îi vor proteja!

Aceasta este adevărata democraţie din UE şi din România zilelor noastre? Sorosismul este noua religie? Ne închinăm la Bruxelles, unde împărăteasa şi marea vestală Ursula are prioritatea absolută, împrăştie lumina, instalează, recompensează pe cei ascultători, şi şantajează, pedepseşte pe cei care nu îi urmează ordinele?

Aspiraţiile, demnitatea şi idealismul românilor au murit? Nu ne-am săturat numai să răspundem la ordine? Puterea este a poporului suveran şi european.