Păpuşi vivante de peste doi metri înălţime, fanfare şi costume de epocă au deschis cea de-a doua ediţie a Festivalului “Bucureştii lui Caragiale”, ce se desfăşoară în acest an între 1 iulie şi 15 septembrie. Ediţia actuală este dedicată “Jubileului Maria Tănase” şi “Anului Omagial Tudor Muşatescu”.
Avându-i ca directori artistici pe George Ivaşcu, Maia Morgenstern şi George Mihăiţă şi coordonator artistic pe Gelu Colceag, manifestarea cuprinde, pe lângă spectacolele de teatru clasice, şi spectacole de commedia dell’arte, de păpuşi, stand-up comedy şi recitaluri Maria Tănase
În Centrul Vechi, în Parcul “Lumea Copiilor” şi la Restaurantul “La Conu’ Iancu” de la Hala Traian, iubitorii de teatru sau bucureştenii care doresc după o zi toridă să se bucure se răcoarea serii în compania actorilor vor putea viziona spectacole ale “Teatrului Evreiesc de Stat”, ale teatrelor “Ţăndărică”, “Metropolis”, “Masca”, “Nottara”, “Tearului de Comedie”, dar şi ale unor studenţi de la Universitatea Naţională de Teatru şi Film şi de la Universitatea Hyperion.
Vara, stagiunea se închide în jurul datei de 15 iunie şi se redeschide la 1 octombrie. Magaziile sunt pline de decoruri, recuzită, reflectoare, boxe, amplificatoare de sunet… Cineva a avut ideea ca aceste materiale să nu stea inutil peste vară, ci să fie folosite şi manipulate spre deliciul acestui public captiv, aflat pe străzile Bucureştiului în nopţile fierbinţi de vară.
Viaţa cultural-artistică a unei capitale europene, a secolului XXI, este dată nu doar de cafenele, pub-uri, restaurante, terase, discoteci, ci şi de spectacole în spaţii neconvenţionale, în care oamenii să nu aibă accesul limitat de costuri financiare.
“Oraşul nostru este un loc care abundă în istorie şi cultură, în care domnesc diversitatea şi contrastul, dar căruia nu-i lipsesc eleganţa şi rafinamentul. Centrul Vechi, încărcat de istorie, este acum inima Bucureştiului. Lucrările de conservare, modernizare şi restaurare întreprinse până acum sunt un prim pas pentru a aduce la viaţă si la nivel european acest loc. Vă invit să vizitaţi acest extraordinar oraş, să-i descoperiţi singuri misterul şi să simţiţi pulsul «Micului Paris»”, spunea primarul general al Capitalei, prof. dr. Sorin Mircea Oprescu.
De dor şi de drag, Maria Tănase
Printre spectacolele care au încântat până acum publicul s-au numărat “Corsarii”, “O noapte furtunoasă”, “Destin”, ”Fetiţe dulci ca-n Bucureşti”, ”Îngerii” sau “Pierrot Lunatecul”.
Celebrând-o pe neasemuita Maria Tănase, Teatrul “Nottara” propune spectacolul “De dor şi drag, Maria Tănase”, o premieră special realizată pentru acest eveniment, după un scenariu şi în regia semnate de Diana Lupescu, pe muzica Grupului EINUIEA şi în coregrafia Roxanei Colceag.
Spectacolul, în care evoluează actorii Crenguţa Hariton, Ioana Calotă, Raluca Gheorghiu, Alexandra Timofte, Diana Lupescu, Cristian Nicolaie, Alexandru Mike Gheorghiu, Lucian Ghimişi, Ion Grosu, Vlad Gălăţianu, este construit plecând de la cele mai importante momente ale ciclului vieţii: naştere, botez, căsătorie, cătănie, moarte, reflectate prin tradiţiile populare româneşti. La acestea se adaugă cele mai cunoscute şi îndrăgite cântece ale Mariei Tănase, interpretate live de către actori. Montarea se bazează pe ritualuri, tehnici de teatru popular, fragmente muzicale autentice legate de aceste evenimente.
“Te naşti, creşti, trăieşti într-un anumit loc fără să conştientizezi câtă importanţă au un miros anume, o culoare anume, un anumit colţ de iarbă, un chip… Trăieşti, îmbătrâneşti – dacă ai noroc! – şi, aşteptând marea trecere, îţi vin în minte, oriunde te-ai afla în lume, zâmbetul tânăr al mamei, gustul pâinii, vălătucii veseli de fum din ţigara tatii, o pisică întinsă la soare, o noapte înstelată, gustul zăpezii la prima ninsoare, lucruri… «mărunte». Viaţa adevărată, cea care ajunge la suflet, e făcută din gesturi şi lucruri simple. Ce păcat că, vanitoşi cum suntem, ne dăm seama prea târziu şi nu mai avem zile să ne bucurăm de ele”, explica Diana Lupescu.
Un “Remember Maria Tanase” este datorat “Teatrului Metropolis”. Un spectacol-biografie în care actriţa Claudia Negroiu interpretează entuziast rolul “păsării măiestre” a cântecului popular românesc. Scenariul şi regia sunt semnate de Mălina Andrei.
“Teatrul de Comedie” reia un spectacol bazat pe diferite mijloace de expresie scenică – pantomimă, dans, step, teatru, gest, o împletire de muzică şi lumini – “Rencontres” (Întâlniri).
Spectacolul, pe un scenariu şi pus în scenă de cunocutul actor Dragoş Huluba, care îl şi interpretază alături de Violeta Totir, “este întâlnirea între mai multe lumi şi civilizaţii, întâlnirea între un EL şi o EA în diverse timpuri şi în diverse spaţii. O poveste de dragoste cu iluziile, căutările, tensiunile şi îndoielile ei, se intersectează în spectacol cu o poveste despre însingurarea şi alienarea individului sub stresul vieţii moderne, cu un tango pasional plin de ironie şi gaguri, cu o istorie a cuplurilor celebre ale cinematografiei”…
Claudia Negroiu în Remember Maria Tănase
“A mid jewish night dream”, în regia lui Eduard Ivan, cu Cătălin Stelian, Mihai Ciucă, Mihai Prejban, Darius Daradic, Marius Călugăriţa, Arabela Neazi, Geni Brenda, Veaceslav Grosu, Nicolae Predică, Cristina Pleşa, Viorica Bantaş şi Cristina Carcei, este una dintre ofertele “Teatrului Evreisc de Stat”, alături de “Mic şi al dracu”. Acesta din urmă se bucură de prezenţa Maiei Morgenstern, care şi dansază alături de Valentin Roşca, cu o măiestrie ce i-a atras aprecierile criticii de specialitate.
“Trecând la interpretare, trebuie menţionată nu atât arta teatrală bine cunoscută a actriţei, ci în primul rând cât de uimitor de bine dansează, ca orice profesionistă a acestui gen de spectacol, cât de dezinvolt şi de viu este dansul ei ca plastică corporală. Tot astfel, impresionant la Valentin Roşca nu este numai calitatea interpretării diferitelor dansuri de revistă, ci modul cum îi dă răspunsurile potrivite actriţei, fără text, printr-un fel de pantomimă dansată, care este însă de un firesc al fiecărui gest şi care exclude orice fel de artificialitate. Reuşita spectacolului intuieşti că se datorează, în bună măsură, spiritului de echipă care a funcţionat între cei doi artişti, care au reuşit să îngemăneze desăvârşit teatrul şi dansul.
(…) Spectacolul «Mic şi al dracu’» are un farmec şi un parfum de revistă de epocă, amuzant şi fără stridenţe, care poate încânta, însă, în egală măsură, şi pe orice spectator, de orice vârstă, al zilelor noastre”, scria criticul Liana Tugearu.
Statui vivante, “mofturi şi moftangii” şi… Ciocârlia
Maia Morgenstern şi Valentin Roşca în Mic şi-al dracu’
Desigur, din Bucureştiul lui Caragiale nu poate lipsi “O noapte furtunoasă”. De data aceasta, cu statui vivante. “O lume pe care o ştiam apusă, învie sub ochii noştri etalându-şi sentimentele puternice de iubire şi de ură, trăiri intense ce se ivesc uşor-uşor, pe măsură ce se desfăşoară reprezentaţia, de sub albul imaculat al unor, în fond, inocente statui de marmură”. Regia îi aparţine actorului şi directorului Teatrului “Masca”, Mihai Mălaimare, sub a cărui baghetă evoluează alternativ două echipe de actori.
Inconfundabilele apariţii ale actorilor Teatrului “Masca” sunt prilejuite şi de spectacolele “Destin”, tulburătoarea poveste de dragoste dintre Eminescu şi Veronica Micle, cu Valentin Mihalache şi Iulia Dumitru, “Coşarii”, care “se vor strădui din răsputeri, spre hazul spectatorilor să afle ce se ascunde în spatele norului de fum care iese din când în când pe horn”, “Fetiţe dulci”, o lecţie de scrimă a amazoanelor autohtone, “Îngerii”, care privesc de sus lumea, încearcă să o înţeleagă, încearcă să comunice cu ea, “Gardienii se întorc”, continuarea spectacolului de succes “Gardienii Veseli”, cu un potpuriu de hituri internaţionale, melodii folclorice sau mai recente reprezentative pentru diferite popoare, printre care amintim “Kalinka”, “Nopţi la Moscova”, “Lili Marlene”, “Ciobănaş cu 300 de oi”, “Banana Joe”, “Paloma Blanca” şi cu baletul „Coţofana hoaţă” pentru Corpul Gardienilor Publici, un moment de dans elaborat la care actorii Teatrului “Masca” au lucrat cu maestrul Ioan Tugearu, reuşind să-şi depăşească propriile limite. Toate, în regia lui Mihai Mălaimare. Şi, evident, nu putea lipsi dintre spectacolele Teatrului Masca “Fior D’amor în Bucuresci”.
Teatrul “Union” reînvie, graţie regizorului Gelu Colceag, “Mofturi şi Moftangii”, adaptare pentru scenă a unor schiţe de Caragiale (“CFR”, “Justiţia”, “Cum se-nţeleg ţăranii”, “Bubico” “Căldură Mare”, “Repaos Duminical”), a scrierilor lui Tudor Muşatescu: “Scafandrierii”, “Audiţia”, “Declaraţiune”, “Scrisoare”, “Filtru de dragoste”, condimentate cu cuplete ale vremii devenite celebre, ca “Picioruşul Aglăiţei”, “Vin bibicule”, “Somaţiuni”, “Fanely”, “Vorba vine”, “Can, can”.
Nu poate fi omis din bogatul program al Festivalului Ansambluş muzical “Lie Ciocârlie”, apărut din dorinţa nostalgică a unor muzicieni din zona clasicului de a prelucra şi valorifica filonul folcoric românesc din diferite zone. Personajul central al proiectului este soprana Ana Cebotari, iniţiatoarea acestei întâlniri artistice.
Soprana Ana Cebotari a descoperit accidental frumuseţea şi dificultatea tehnică a melodiei populare „Lie Ciocârlie”. Studiul belcanto-ului şi vocea specifică de soprană lirică de coloratură îi facilitează o interpretare de referinţă.
Conducerea muzicală a acestui proiect aparţine dirijorului Daniel Jinga, cunoscut publicului larg datorită diversităţii proiectelor sale muzicale (cor, a-cappella, pop/simfonic, operă, musical, muzică de teatru şi film).
Dragoş Huluba şi Violeta Totir în Rencontres
În susţinerea şi completarea sonorităţii deosebite sunt implicaţi încă cinci instrumentişti: Ana Ungureanu – vioară, Călin Grigoriu – chitarist virtuoz şi sensibil, Cezar Knihinschi – bass, Ionuţ Tănase (Tase) – tobe, un percuţionist energic, arhicunoscut în peisajul trupelor de jazz şi pop/rock bucureştene, Nicolae Ioniţă – acordeon, membru al tarafului “Cleante”.
Programul acestui weekend vă va purta, mai mult ca sigur, vineri 12 iulie, la ora 20.00, în Centrul Istoric, la “O noapte furtunoasă”, regizată de Gelu Colceg, cu Doru Ana, Maria Teslaru, Raluca Petra, Vlad Corbeanu, Vlad Logigan, Andrei Mateiu, Pavel Ştefan.
Dacă nu cumva preferaţi Parcul “Lumea Copiilor”, unde, la aceeaşi oră, Teatrul de animaţie “Ţăndărică” prezintă “Candid”. Scenariu, regia artistică, păpuşi şi animaţie digitală: Cristian Pepino. În distribuţie: Mihai Dumitrescu, Liliana Gavrilescu, Georgiana Dinescu, Petronela Purima/Roxana Vişan, Marin Fagu.
Sau, poate, vă tentează mai mult Grădina “La Conu’ Iancu”, unde, la 20.30, Denisa Nicolaie, Ioana Marcoiu, Ioana Ancea, Letiţia Vlădescu, Ştefana Manta, Alice Nicolae, Sergiu Fleşner, Andrei Sueşan, Daniel Haralambie, Valentin Paraschivu, Silviu Debu, Radu Crăciun, Eduard Carlan, Ionuţ Vişan vă aşteaptă cu “Mofturi şi moftangii”.
Tot la Grădina “La Conu Iancu”, sâmbătă, la ora 20.00, Teatrul “Ţăndăric”” îi aduce pe “Marioara şi Vasilache”. La ora 21, “Rencontres” cu Dragoş Huluba şi Violeta Totir.
În Centrul Istoric, vă puteţi bucura de sonorităţile speciale ale ansamblului “Lie Ciocârlie”, între orele 20.00 şi 20.30, pe care îl puteţi asculta şi duminică, la aceeaşi oră şi în acelaşi loc, şi apoi puteţi rămâne la “Piaţeta”, spectacol al Universităţii “Hyperion”, în regia lui Constantin Florescu. Scenografie: Andreea Negrilă.Coregrafie: Svetlana Zotina
Duminică, la ora 20:30, actorii Teatrului Evreiesc de Stat vă aşteaptă, în Centrul Istoric, cu “A mid jewish night dream”, iar în Grădina “La Conu Iancu”, nu rataţi “Mic şi-al dracu”.
Şi spectacolele continuă, de miercuri 17 iulie…
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.