România se află printre țările europene în care cheltuielile cu locuința apasă cel mai puțin asupra veniturilor populației. Situația se schimbă însă radical în cazul tinerilor. Aproape unul din cinci români cu vârste între 20 și 24 de ani locuiește într-o gospodărie care cheltuiește cel puțin 40% din venituri pentru locuință. Mai mult, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la supraaglomerarea locuințelor în care trăiesc tinerii.
Potrivit datelor Eurostat, doar 5% din populația României trăiește în gospodării în care cheltuielile cu locuința depășesc 40% din veniturile disponibile. Media Uniunii Europene este de 7,7%.
Deși România pare să aibă o situație favorabilă, cifrele ascund dificultățile întâmpinate de persoanele tinere, în special de cele care încearcă să devină independente financiar.
Aproape unul din cinci tineri cheltuiește o parte importantă din venituri pe locuință
Datele arată că aproximativ 10% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani locuiesc în gospodării pentru care cheltuielile cu locuința depășesc 40% din venituri. Proporția este dublă față de cea înregistrată la nivelul întregii populații.
Situația este și mai dificilă pentru categoria de vârstă 20-24 de ani. În acest segment, procentul ajunge la 17,5%, comparativ cu media europeană de 11,1%. România se află astfel printre cele cinci state membre ale Uniunii Europene cu cele mai ridicate procente pentru această grupă de vârstă.
Cele mai mari valori sunt înregistrate în Danemarca, unde procentul ajunge la 34,9%, urmată de Grecia, cu 28,1%, Olanda, cu 18,9%, și Germania, cu 18,4%. În calculul cheltuielilor cu locuința sunt incluse chiria, dobânzile creditelor ipotecare, utilitățile, întreținerea, reparațiile și alte costuri asociate locuirii.
România, pe primul loc în UE la tinerii care locuiesc în spații supraaglomerate
O altă problemă majoră este lipsa spațiului suficient în locuințe. Potrivit Eurostat, 60,4% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani trăiesc în gospodării supraaglomerate. Este cel mai ridicat procent din întreaga Uniune Europeană, unde media este de numai 26,9%.
România este urmată de Letonia, cu 54,9%, și Bulgaria, cu 52,8%. Supraaglomerarea este calculată în funcție de numărul persoanelor care locuiesc într-o gospodărie și de camerele disponibile, luând în considerare vârsta și componența familiei.
Datele arată astfel că dificultățile locative ale tinerilor nu se limitează la cheltuielile lunare. Lipsa spațiului și dependența de locuința familiei reprezintă alte probleme importante. Tinerii din România părăsesc casa părinților, în medie, la 27,4 ani, peste media europeană de 26,3 ani.
România stă mai bine decât Germania și Franța la nivelul populației generale
La nivel european, peste 34 de milioane de persoane trăiesc în gospodării care alocă cel puțin 40% din veniturile disponibile pentru locuință. Grecia înregistrează cea mai dificilă situație, cu 26,4% din populație afectată de costurile ridicate. Urmează Danemarca, cu 14,7%, Germania, cu 11,2%, și Suedia, cu 10,8%.
La polul opus se află Cipru, unde procentul este de 2,4%, urmat de Croația, cu 3,2%, Slovenia și Slovacia, fiecare cu 3,5%. România, cu un procent de 5%, se situează sub nivelurile înregistrate în Spania și Franța și la un nivel apropiat de cel al Italiei. Comparativ cu anul 2015, când 15,9% dintre români erau împovărați de cheltuielile cu locuința, situația statistică s-a îmbunătățit considerabil.
De ce locuințele sunt tot mai greu de susținut financiar
Creșterea prețurilor imobiliare, a chiriilor și a facturilor la energie reprezintă factori importanți care influențează costurile locuirii. La nivelul Uniunii Europene, prețurile locuințelor au crescut în medie cu 69% între 2015 și al doilea trimestru din 2026, potrivit datelor Eurostat.
Specialiștii atrag atenția că persoanele care locuiesc cu chirie pe piața privată sunt, în general, mai expuse cheltuielilor ridicate. Totodată, un procent redus al populației împovărate de costurile locuinței nu înseamnă automat că apartamentele sunt ieftine sau ușor de cumpărat.
Indicatorul arată doar câți oameni depășesc pragul de 40% din veniturile disponibile pentru cheltuielile locative. În România, diferențele dintre populația generală și tineri arată că accesul la o locuință și posibilitatea de a trăi independent rămân provocări importante pentru noile generații.