Trump o dă din colț în colț. Unde e Congresul SUA?

Marți seara, președintele Trump le-a transmis principalilor consilieri că a aprobat planul pentru atacarea Iranului de către armata SUA, însă preferă să nu transmită încă ordinul, în speranța că Teheranul va decide să renunțe la programul nuclear, spun surse care au avut acces la discuțiile de la Casa Albă, citate de The Wall Street Journal. ”O posibilă țintă sunt facilitățile nucleare subterane de la Fordo. Israelul nu a atacat încă acest obiectiv, pe care experții îl considera vulnerabil doar în fața unor bombe deținute doar de Statele Unite. Întrebat dacă a decis în privința unui atac asupra Iranului, Trump a spus: «Săptămâna viitoare va fi foarte importantă. Poate chiar mai devreme de o săptămână»”.

Președintele SUA transmite mesaje contradictorii privind implicarea SUA în războiul dintre Israel si Iran, după șase zile de bombardamente israeliene, transmite Al-Jazeera. ”Poate că o să fac asta, poate că nu”, le-a declarat Trump jurnaliștilor, la Casa Albă. ”Nimeni nu știe ce voi face”, a mai spus el. În aceeași zi de 18 iunie, Trump a asigurat lumea că are ”idei” despre ce urmează să facă Statele Unite. ”Vreau să iau o decizie finală cu o secundă înainte de termenul limită, pentru că lucrurile se schimbă, știți bine”, a spus el.

”Declarațiile enigmatice ale lui Trump au fost studiate cu atenție, în speranța că vor fi descoperite indicii despre intențiile sale”, scrie The New York Times. ”Israelul l-a presat să folosească forța militară americană pentru a ataca obiectivele nucleare iraniene, iar perspectiva că Trump va ordona o intervenție militară directă a sporit temerile privind o conflagrație în întregul Orient Mijlociu”, mai scrie NYT.

Și Iranul a trimis semnale contradictorii, mai scrie The New York Times, care arată că ”un înalt diplomat” a asigurat că Teheranul ”era deschis la negocieri cu SUA, la câteva ore după ce liderul suprem Ali Khamenei a respins apelul lui Trump pentru o predare necondiționată”. Trump a declarat că regimul Iranian a contactat SUA pentru a ”relua dialogul”, însă este ”prea târziu”, potrivit președintelui SUA. ”Iranul a dezmințit aceste declarații și și-a reafirmat decizia de a abandona căile diplomatice”, scrie cotidianul spaniol La Vanguardia.

”Un responsabil al Casei Albe și doi oficiali ai guvernului ne-au declarat că una dintre ideile președintelui Trump este ca asemenea amenințări (intervenția americană în conflict) ar putea speria Iranul și i-ar determina pe liderii de la Teheran să revină la masa negocierilor. Președintele estimează că bombardamentele israeliene ar putea face ca regimul iranian, temându-se pentru supraviețuirea sa, să reevalueze propunerea americană de a abandona programul de îmbogățire a uraniului”, scrie The Atlantic, care adaugă că la Casa Albă există speranța reluării negocierilor în zilele următoare.

”Poate că Trump încerarcă doar să câștige timp sau să forțeze Teheranul să revină la masa negocierilor”, scrie CNN. ”Dar este posibil și ca Trump să nu se gândească cu adevărat la ce va face mai departe”. ”Oricare ar fi decizia Casei Albe, ea va avea consecințe uriașe asupra securității în Orientul Mijlociu, dar și pentru influența SUA în regiune. Trump nu poate ști  dacă un atac american împotriva facilităților nucleare subterane iraniene va reuși sau dacă va implica SUA într-un conflict prelungit”, ceea ce este coșmarul Casei Albe și al unei bune părți dintre apropiații președintelui Trump, scrie CNN.

Pentru Foreign Policy, indecizia aparentă a lui Trump este echivalentă cu implicarea directă în război a Statelor Unite. ”Pare să semene mai mult cu încredințarea luării unei decizii strategice americane conducătorului altei țări, premierul israelian Benjamin Netanyahu. Dacă Casa Albă se va angaja să intervină în prima linie, Netanyahu va atinge un obiectiv vechi: ajutorul SUA într-un război împotriva Iranului”, scrie Foreign Policy.

CNN relatează că portavionul USS Gerald Ford și grupul său de luptă vor primi ordinul de a pleca spre Europa în cel mult o săptămână. ”Ar însemnă ca în apropierea conflictului să fie trei portavioane americane. Trimiterea USS Ford în Europa a fost stabilită la finalul anului trecut. Acum însă, portavionul va fi trimis în Mediterana de Est, având în vedere conflictul din Iran. În același timp, portavionul USS Nimitz se îndreaptă spre Orientul Mijlociu venind din Asia de Sud-est, pentru a se alătura portavionului USS Carl Vinson, aflat deja în regiune”, scrie CNN.

Din toate relatările de mai sus lipsește una dintre puterile esențiale într-un stat, cea care are cea mai mare legitimitate democratica – parlamentul. Unde este Congresul SUA? Declarațiile de război au căzut demult în desuetudine, pentru că, așa cum observa senatorul Robert Taft, în timpul Războiului din Coreea, ”războaiele nu se mai declară înainte”. Ultima oara când Congresul SUA a uzat de autoritatea sa constituțională de a declara război a fost în 1942, împotriva României, Bulgariei și Ungariei. Ultima dată când Congresul a fost măcar consultat cu privire la intrarea într-un război a fost în cazul Vietnamului. Acum, la fel ca și în cazul războaielor din Afganistan sau Irak, Congresul SUA nu se mai aude. Se aud doar voci disparate ale uliilor și porumbeilor care îl populează.

”Netanyahu nu este președintele Statelor Unite. Nu trebuie să hotărască politica externă și militară a SUA. Dacă poporul israelian îi sprijină decizia de a începe un război cu Iranul, aceasta este treaba lor și războiul lor. Statele Unite nu trebuie să fie parte la asta”, a scris senatorul Bernie Sanders.

”Vom vedea ce va face președintele. Însă mă bucur că se apropie sfârșitul programului nuclear iranian și că lumea va fi mai bună fără el. Fie că vreți ca ei să aibă arma nucleara, fie că nu, dacă diplomația nu are efect vei folosi forța. Nu vă dați seama de nimic dacă nu pricepeți că Iranul nuclear este cel mai mare pericol din lume. Dacă nu înțelegeți că sunt un regim nazist religios, înseamnă că nu ascultați ce spun”, spune senatorul Lindsey Graham.

Aceasta este situația creată de războiul din Iran. Rămâne întrebarea legată de posibila implicare a SUA într-un război cu o putere nucleară majoră, Rusia. Va hotărî președintele SUA la fel de repede să folosească forța, să aplice Articolul 5 al Tratatului NATO sau, după decenii în care nu a fost incluși în ecuația acestor decizii grave, congresmenii își vor reintra în rol, implicarea SUA în război va fi intens analizată, dezbătută și angajamentele NATO relativizate?