”Donald Trump vrea ca NATO să fie puternică. Vrea ca noi să rămânem în NATO”, a spus candidatul la vicepreședinția SUA, JD Vance. ”Însă el vrea ca țările NATO să-și asume partea din cheltuielile pentru apărare”, a mai spus Vance, duminică, la NBC. ”Vom rămâne în NATO”, a spus Vance, adăugând însă că țări bogate, precum Germania, vor trebui să investească în apărare sume pe măsura economiei lor. ”Până la urmă, doar Marea Britanie, câteva alte state și Statele Unite” respectă procentul contribuției la NATO. ”Problema NATO este în special Germania, care va trebui să cheltuiască mai mult pentru apărare, mai mult pentru securitate”.
Donald Trump a criticat mereu țările europene din NATO care nu-și majorează cheltuielile de apărare, până la pragul asumat. În campania electorală din acest an, Trump a subliniat că una dintre reușitele sale a fost presiunea pusă pe țările NATO pentru a-și achita contribuțiile pentru apărare. Numărul acestor state era de cinci la începutul primului său mandat, iar în 2020 s-a ajuns la nouă țări NATO. Sub administrația Biden, numărul acestor țări a crescut la 23 dintr-un total de 32 de aliați (după aderarea Finlandei si Suediei).
La un miting electoral din februarie 2024, Trump a pomenit despre o discuție cu președintele ”unei țări mari din NATO”, căruia i-ar fi pus că SUA nu vor interveni în cazul unei invazii ruse în țările care nu și-au achitat nota de plată pentru NATO.
Declarațiile lui Trump și ale lui Vance au stârnit îngrijorări în Europa, iar Partidul Democrat din SUA l-a acuzat pe Trump că ”îi abandonează pe aliații din NATO”, deși Congresul SUA a adoptat o lege care îi interzice președintelui să retragă unilateral SUA din Alianță.
Procentul contribuției pentru Apărare al țărilor NATO este de 2% din PIB și a fost stabilit în 2014, imediat după ce Rusia a anexat Crimeea și a început războiul din Donbas. În 2022, fostul secretar general NATO Jens Stoltenberg a declarat că cele două procente ”sunt tot mai mult considerate limita inferioară, nu ce superioară”.
Speriat de avertismentele lui Donald Trunp, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că 2% din PIB va fi începutul pentru Germania, care urmărește să ajungă la 3,5% din PIB pentru apărare.
Iar deciziile din cadrul NATO merg tot mai mult în direcția achizițiilor de armament. O parte tot mai mare din aceste procente din PIB-ul țărilor aliate va trebui să meargă nu către soldele militarilor și întreținerea echipamentelor existente, ci către achiziții noi de arme. Iar, dacă este să o ascultăm pe ambasadoarea SUA la NATO, achizițiile de arme nu ar trebui să favorizeze producătorii europeni (ca o modalitate de impulsionare a creșterii economice în UE), ci ar trebui să aibă în vedere în primul rând producătorii americani, cei care au capacitatea de a reînarma cel mai repede Europa.
În cazul câștigării alegerilor de către Donald Trump, contribuțiile mai mari pentru achiziții de arme americane ar urma să se facă în contextul creșterii tarifelor americane pentru importurile din Europa. Donald Trump are deja antecedente din acest punct de vedere, prin tarifele aplicate exporturilor europene de aluminiu și otel. Tarifele mai mari au fost o promisiune și în actuala campanie electorală. Dată fiind mărimea economiei americane, SUA pot absorbi impactul negativ al creșterii tarifelor, ba chiar administrația de la Washington care face asta ar putea fi lăudată pentru crearea de noi locuri de muncă în America. Spre deosebire, Europa, care suferă deja din cauza cererii mici pe piața internă, din cauza prețului mare la energia importată inclusiv din SUA și din cauza creșterii economice mai mici din China, va avea mult de suferit.
Contribuțiile mai mari pentru înarmare și tarifele americane mai mari ar putea arunca Europa în brațele Chinei, cu condiția ca liderii de la Beijing să injecteze fonduri mai mari pentru a spori consumul intern (foarte mic raportat la mărimea economiei chineze). O decizie în acest sens este așteptată în această săptămână de la conducerea Congresului Poporului. O creștere a cererii pe piața din China ar putea compensa o victorie a lui Donald Trump, care ar aduce tarife mai mari pentru bunurile ”made in EU”. Însă asta doar dacă aliații europeni ai SUA vor îndrăzni să recurgă la o decizie deloc pe placul administrației americane. Profesorul John J. Mearsheimer a repetat că, pentru ca americanii să rămână în Europa și să joace aici rolul de pacificator, europenii au tendința de a se supune imediat și de a urma o politică care nu este în interesul lor, doar pentru a fi pe placul SUA.
Colonizatorii au devenit colonia fostei lor colonii. Evident mai prosti decat brutele care ii teleghideaza. Progres evident…