În ultimii zece ani, Google, Facebook, Microsoft, Amazon și Apple au crescut de la o mie de miliarde de dolari, la cinci mii de miliarde. Anul 2012 a fost foarte important. Atunci au fost lansate mai multe investigații federale în SUA împotriva acestor companii tech. Însă, la câteva săptămâni după realegerea președintelui Barack Obama, aceste investigații au fost abandonate. Din acel moment, aceste companii au încetat să se mai războiască una cu alta și au început să ucidă orice startup care părea să le amenințe.
Perioada post-2012, o perioadă în care tiparnița Federal Reserve a mers la mare turație și banii au fost ieftini, a fost bună și pentru alte afaceri. Atunci a apărut Uber sau aplicațiile pentru livrarea mâncării, precum Deliveroo. Aceste platforme au dispus inițial de fonduri uriașe, suficiente pentru a distruge orice concurență.
La fel a fost și în cazul Amazon, care operează o pseudo-piață în care manipulează atât cererea, cât și oferta, ceva ce nicio companie din istorie nu a reușit să facă. Amazon stabilește care sunt câștigătorii și perdanții cu puterea pe care doar planificatorii sovietici o aveau.
Aceste mari companii nu au oponenți decât din tabăra conservatoare din Statele Unite, unde sunt văzute precum monopolurile de la finalul secolului 19 și începutul secolului 20. Însă toate proiectele de lege propuse de conservatorii americani se lovesc în Senat de opoziția taberei democrate. Actualul lider al majorității democrate, Chuck Schumer, are legături financiare și de familie cu marile companii tech. Lidera Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, și soțul ei au investit sume importante în acțiunile acestor companii, în special la Apple.
La începutul acestei luni, The Guardian a inițiat un atac la adresa Uber, publicând așa-numitele Uber Files, documente datând cel mai recent din 2017 care arată schemele cel puțin neortodoxe aplicate de companie pentru a-și asigura afacerile în mai multe state. Astfel s-a aflat despre cum Uber putea opri toate sistemele IT interne pentru a evita examinarea lor de către autorități. Așa s-a aflat despre o versiune falsă a aplicației Uber pe care compania o folosea atunci când un număr de telefon asociat cu oficiali ai statului respectiv, polițiști, procurori, încerca să facă o comandă – i se aloca o mașină fantomă, astfel încât Uber să se aigure că nimeni dintre cei care lucrează pentru companie nu va intra în contact cu autoritățile.
Revista britanică The Spectator a scris, după ceste dezvăluiri, că Uber ”este o amenințare la adresa libertăților și a modului nostru de viață”. ”Pierdem lupta pentru libertate, iar guvernul este o parte din această problemă”, scrie The Spectator.
La început, Uber a beneficiat de miliarde de dolari din partea Softbank și din partea unui fond saudit. Asta a permis companiei să subvenționeze toate cursele cu mașinile sale, practicând prețuri artificiale. Odată ce Uber constata că și-a ucis competitorii, prețurile creșteau.
”Amazon, multă vreme compania celui mai bogat om din lume, operează un simulacru de piață – manipulează cererea arătând clienților ceea ce Amazon dorește ca ei să vadă și poate face asta pentru că ecranul telefonului sau al monitorului nu poate afișa decât un număr redus de produse. În același timp, Amazon controlează oferta, distrugând sistematic branduri cunoscute și zădărnicind încercările furnizorilor de a crea noi branduri. Amazon promovează apoi branduri necunoscute, iar producătorii primesc doar informațiile pe care Amazon dorește să le ofere”, scrie Spiked.
Nu doar Amazon face asta. La fel fac Spotify și alte platforme. Compania Deleveroo încearcă să facă pe piața fast-food ceea ce face Amazon pe piața bunurilor de consum. Clientul crede că a comandat produse de la un restaurant local apreciat, însă multe sunt gătite în așa-zise ”bucătării întunecate”, deseori situate în zone ieftine de la periferia orașelor sau în rulote, care prepară mâncare sub diferite branduri. Iar asta distruge restaurantele tradiționale din localitate, ”anesteziate” inițial cu ofertele propuse de companie și cu reducerile artificiale de prețuri.
La fel, Facebook nu mai este decât un simulacru al platformei libere care a apărut în 2004. Anul acesta, un oficial Facebook își asigura utilizatorii că ”vor fi protejați de conținutul periculos și că libertatea de expresie va fi apărată”, că ”echipa lui va stabili regulile Facebook, va stabili ce este acceptabil și ce nu”. Din 2019, Aaron Brenan, cel care spunea toate acestea, este noul șef al departamentului Facebook împotriva dezinformării, dar până în 2019 a lucrat pentru CIA, specializat în operațiuni de influențare a mișcărilor sociale și democrație. La Facebook mai lucrează, ca manager pentru siguranță, o agentă CIA cu vechime de zece ani în spionajul american, specializată pe Siria, scrie Mintepress. Cameron Harris, un alt angajat al Meta (așa cum a fost rebotezată Facebook), a fost până în 2019 analist al CIA.
Și această tendință nu se limitează la Facebook. Mai toate platformele sociale par militarizate. TikTok este împânzită de foști oficiali NATO. Twitter este plină de foști agenți FBI. Reddit este condusă de un fost planificator de operațiuni militare de la Atlantic Council, think tank-ul sponsorizat de NATO.
În 2018, sesizând modul în care aceste platforme sociale se insinuează în viața privată a utilizatorilor, un editorialist de la The Guardian scria: ”Dacă ExxonMobil ar fi încercat să intre în fiecare colțișor al vieții noastre așa cum a făcut-o Facebook, se poate să fi izbucnit o mișcare socială care sa ceară reducerea acestei influențe. De aceea, poate că ar trebui să tratăm Facebook drept ceea ce este cu adevărat – o corporație multinațională – mai cu seamă că cei care au conturi Facebook nu sunt clienții companiei; de fapt, ei sunt produsul pe care Facebook îl vinde companiilor publicitare”.
Multe dintre aceste afaceri au început de la idei revoluționare și au fost conduse de oameni care dorea să facă un bine societății. În 2011, în timpul protestelor Occupy Wall Street, anticapitaliștii strânși la New York au ținut un minut de reculegere atunci când au aflat de dispariția fondatorului Apple, Steve Jobs. Însă aceste companii nu mai erau demult ceea ce își propuseseră inițial să fie. Iahturile, avioanele private și proprietățile lui Jeff Bezos, Eric Schimdt (fostul șef al Google), Sergei Brin și Larry Page (fondatorii Google) nu se înscriu deloc în profilul de luptători împotriva schimbărilor climatice pe care și-l promovează acești afaceriști. Nici miliardele primite din partea statului american în perioada pandemiei, când micile afaceri se prăbușeau una după alta, nu are nimic în comun cu imaginea romantică a acestor companii.
”Google și celelalte companii Big Tech nu mai sunt niște creatori revoluționari. Sunt monopoluri și oligarhii care exercită o influență uriașă asupra pieței și politicii. Google s-a transformat într-un cvasimonopol care controlează circa 90% din motoarele de căutare din SUA, Europa și Marea Britanie. Iar Gmail are 75% din piața email-ului. Ca și alte monopoluri, Google funcționează ca o ”gheretă de colectare a taxelor”, acționând ca un stăpân feudal care îi taxează pe călătorii prin lumea virtuală. Nu are concurență, iar profiturile tot mai mari nu mai vin din inovație ci din găsirea unor noi modalități de a-și asigura poziția dominnantă pe piață”, scrie Joel Kotkin, pentru Spiked.
”Noii nobili ai lumii virtuale nu au săbii și nici zale, însă conduc cu aceeași ferocitate ca nobilii medievali sau cu rapacitatea capitaliștilor de secol 19. Un fost angajat al Apple spunea pentru revista Wired că afacerile oligarhilor din domeniul tech sunt «feudalism cu un marketing mai bun»”, mai scrie Kotkin.
”Cei de la Google par hotărâți să-și extindă controlul asupra informației. Anul acesta, ei au prezentat un plan pentru utilizarea algoritmilor pentru a-i încuraja pe utilizatori să folosească un limbaj „inclusiv”. Coordonarea aparentă dintre Google și alte platforme este îngrijorătoare. A fost un lucru evident în timpul pandemiei, când platformele online au cenzurat vocile, mai autorizate sau mai puțin autorizate, care au îndrăznit să pună sub semnul întrebării politica Covid. Companiile tech încearcă de ani de zile să creeze ”consilii împotriva dezinformării” care să limiteze criticile la adresa statului federal. Anul acesta, Google a anunțat o campanie împotriva celor care nu cred în schimbările climatice, inclusiv împotriva unor oameni de știință cunoscuți.
Acum, Google a devenit un soi de zaibatsu japonez din perioada antebelică sau un cartel german dintre acelea care controlau o mare parte din economie și influențau profund politica”, mai scrie Joel Kotkin, autorul volumului ”Neo-feudalismul care vine”.
Salut, sunt taximetrist in București, o perioada nu pricepeam cum oamenii asteptau 20 de minute un uber, pretul îi confisca iar taxiurile primariei stateau și se uitau.
In București numarul taximetrelor a scazut simtitor iar de o buna bucata de timp oamenii nu mai beneficiaza de reduceti de preț din partea platformelor si au inceput sa caute iar taxiul cu tarif fix.
Pacaleala are picioare scurte 🙂