Deşi PDL-ul vorbeşte de un „consens total” în coaliţie privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, fiecare formaţiune din coaliţia aflată la guvernare va lua o decizie în acest sens în zilele următoare, scrie România Liberă.
Liderii UDMR vor aborda acest subiect la întâlnirea pe care o vor avea azi cu omologii lor din PSD.
„Nu am remarcat o opoziţie la această decizie (de comasare a alegerilor – n.r.)”, a declarat purtătorul de cuvânt al PDL, deputatul Sever Voinescu, după şedinţa de ieri a coaliţiei, arătând că „fiecare partid merge în structurile lui de conducere şi decide acolo ce face”.
Chiar dacă în principiu formaţiunile din coaliţie acceptă propunerile PDL privind suprapunerile alegerilor, rămâne de stabilit data scrutinului şi modul în care vor fi aleşi parlamentarii.
În privinţa sistemului electoral, singurul punct de consens îl reprezintă modificarea sistemului aplicat pentru alegerile din 2008. PDL înclină spre sistemul „câştigătorul ia totul”, în timp ce UDMR vrea un sistem de compensare, precum cel care există în sistemul german şi anume jumătate din parlamentari să fie aleşi direct (candidaţii care au strâns cele mai multe voturi în colegiul lor, chiar dacă nu au obţinut majoritatea voturilor), iar jumătate să fie aleşi pe listă de partid, în funcţie de scorul formaţiunii din care provin.
La întâlnirea de azi cu liderii PSD se aşteaptă să fie abordată modificarea legilor electorale, dar şi revizuirii Constituţiei şi „mai puţin” cel al reorganizării teritoriale, consemnează jurnaliştii.
„Nu este vorba nicidecum despre un complot împotriva coaliţiei. Şi noi suntem deschişi la orice dialog cu partidele politice democratice”, a precizat Fekete-Szabo.
UDMR vrea să discute cu reprezentanţii Opoziţiei şi despre mai vechiul lor proiect al Statutului minorităţilor, blocat în comisie la Camera Deputaţilor, notează Jurnalul Naţional.
Surse din UDMR au explicat pentru Jurnalul Naţional că scopul pe termen lung al acestor discuţii il reprezintă găsirea unei soluţii pentru o eventuală ieşire a UDMR de la guvernare.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, neagă oficial orice „negociere” cu Opoziţia, precizând dorinţa Uniunii de abordare a unor probleme de „interes naţional”, cum sunt legea electorală, revizuirea Constituţiei şi Statutul minorităţilor. „Noi, şi până acum, am avut întâlniri cu colegii din Opoziţie pe chestiuni punctuale. Aceste întâlniri, probabil, că le vom continua pe chestiuni punctuale: amendarea Constituţiei, legile electorale, drepturile minorităţilor”, a declarat, pentru Agerpres, liderul UDMR.
Conform jurnaliştilor de la Evenimentul Zilei , Andras Fekete, liderul grupului parlamentar al UDMR din Senat, a precizat că temele ce vor fi abordate la întâlnirea cu liderii PSD sunt modificarea Constituţiei şi a legilor electorale. ”Conducerea noastră se întâlneşte cu conducerea PSD pe legile electorale, pe modificarea Constituţiei. PSD a solicitat o întâlnire, iar noi am declarat că suntem deschişi dialogului cu partidele parlamentare democratice”, a declarat liderul grupului UDMR din Senat.
http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/udmr-isi-cauta-aliati-pentru-2012-236579.html
Comisarul CoE pentru Drepturile Omului anunţă că va publica probe privind închisoarea CIA în România
Într-o declaraţie remisă, luni seară, agenţiei MEDIAFAX, comisarul CoE pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, anunţă că va da publicităţii documente care să ateste existenţa , în România, în septembrie 2003, a unei închisori secrete CIA, notează România Liberă.
„Grave încălcări ale drepturilor omului au fost comise în cursul operaţiunilor de combatere a terorismului care au urmat atacurilor de la 11 septembrie. Este crucial ca aceste abuzuri să fie pe deplin investigate şi să se stabilească cei răspunzători. România are rolul ei de jucat”, spune Hammarberg.
Comisarul CoE susţine că a revizuit raportul Dick Marty, studiind cu atenţie probele din anumite procese. „Pe baza acestui corp substanţial de probe am ajuns la concluzia că o închisoare secretă a CIA a existat în România, de la începutul lui septembrie 2003. Avioane CIA folosite la extrădări au aterizat de mai multe ori la Bucureşti timp de peste doi ani, perioadă care a coincis cu transferurile de deţinuţi CIA”, spune Hammarberg, precizând că este necesară o investigaţie la nivel de procuror.
„Pur şi simplu am pus alături cele mai evidente elemente factuale, dar nu sunt procuror. Ceea ce trebuie este o investigaţie la nivel de procuror, aşa cum s-a întâmplat în Lituania şi Polonia. În interesul transparenţei şi pentru a ajuta la a duce acest proces mai departe, voi face publice materiale relevante care să susţină concluziile mele”, conchide Hammarberg, care recomandă declanşarea unei anchete judiciare de către statul român. „Din păcate, autorităţile române au demonstrat o voinţă reală minimă pentru a descoperi adevărul despre ce s-a întâmplat pe teritoriul României. Singurul răspuns oficial a fost negativ, dat de o comisie senatorială care a respins toate acuzaţiile”, a acuzat Thomas Hammarberg.
Europarlamentarul Norica Nicolai, preşedintele comisiei senatoriale de investigare a existenţei închisorilor CIA de pe teritoriul ţării noastre, a declarat pentru România Liberă că nu înţelege de ce reapar acuzaţii la adresa României fără a exista probe noi. „Noi am investigat atunci zborurile de pe Băneasa şi ţin minte că în documentele aeroportului era înregistrat un singur avion american care a stat pe teritoriul nostru o zi pentru că aparatul îşi rupsese o roată în pista de la Băneasa. Dar erau militari americani, care s-au legitimat şi nu apărea nici un deţinut”, a replicat europarlamentarul, precizând că ancheta judiciară trebuie să pornească „de la sursă”, din SUA.
