Economia României, 

Un adevărat castel de nisip?

bani-moneda-romania-inflatie

Economia României, cu o creştere bazată în primul rând pe consum, arată precum un castel de nisip care poate fi spulberat, într-o clipă, de un singur val sau o adiere de vânt (de criză). Accentuarea inflației, perspectivele deprecierii monedei naționale și extinderea blocajului financiar sunt cele mai importante trei semnale de alarmă trase de oamenii de afaceri chestionați de compania de consultanță Frames, în cadrul ,,Barometrului privind starea economiei’’, ediția – Iulie 2019. Perspectivele economice ale României, prezentate în cadrul ediției din luna decembrie 2018 a Barometrului semestrial privind starea economiei, tind să se confirme după primul semestru.

Economia a continuat să crească susținut, cu 5%, conform INS, însă ritmul de creștere se va reduce în a doua parte a anului, estimează 72% dintre oamenii de afaceri, aceștia prognozând avansul PIB-ului în intervalul 3,5-4%, sub estimările autorităților de la București. 22% dintre cei chestionați văd o creștere economică chiar mai redusă, sub nivelul de 3,5%, în timp ce 6% au indicat un avans al PIB-ului peste nivelul de 4%. ,, Evoluția economică stimulată de consum a adus un plus în buzunarele românilor însă a determinat accentuarea dezechilibrelor macroeconomice. Tot mai mulți investitori văd în realitatea economică din România fotografia perioadei dinainte de criza economică, atunci când, la fel ca acum, economia ,,duduia’’ în statistici însă, în realitate, era puternic nesustenabilă’’, afirmă consultantul economic Adrian Negrescu, de la Frames. ,,Suntem ca într-un roller coaster în care ne aflăm tot mai aproape de vârf și va urma, inevitabil, coborârea’’, mai spune acesta.

Stimularea consumului până la un punct este benefică, dacă vine însă însoțită de politici publice care să stimuleze dezvoltarea economică pe orizontală, arată analiza Frames. Asigurarea unui cadru fiscal predictibil, dezvoltarea unei infrastructuri de transport optime și stimularea investițiilor în dezvoltarea de lanțuri economice și crearea de locuri de muncă sunt elementele esențiale care au rolul de a susține avansul economic, spun specialiștii. Numai că aceste elemente lipsesc, iar economia a ajuns precum un motor cu pedala la maxim, suprasolicitat, care riscă să cedeze în orice moment. Întrebați care sunt principalele provocări cu care se confruntă mediul de afaceri în prezent, 57% dintre respondenți au indicat accentuarea blocajului financiar, 46% au menționat creșterea inflației, 38% s-au arătat îngrijorați de o potențială evoluție negativă a cursului de schimb, iar 27% de o nouă creștere a fiscalității. ,,Neplata la timp a facturilor s-a accentuat în acest an, iar creditul furnizor s-a generalizat în economie. Acest fenomen afectează în principal sectorul IMM-urilor unde multe firme, slab capitalizate, se confruntă cu astfel de probleme. În absența unui buffer financiar care să le permit să reziste până la încasarea facturilor, tot mai multe dintre ele ajung în situații de risc. Iar combinația fatidică între deprecierea leului și creșterea prețurilor în economie riscă să afecteze și mai mult mediul de afaceri. În plus, discuțiile privind o posibilă reintroducere a unui impozit forfetar au pus gaz pe foc pe situația din economie, iar efectele s-au văzut în scăderea apetitului pentru investiții, în accentuarea stării de expectativă a investitorilor’’, afirmă analiștii. Potrivit ,,Barometrului privind starea economiei’’, printre celelalte temeri indicate de investitori se află scăderea comenzilor, reducerea investițiilor și adâncirea crizei de pe piața muncii.

Evoluția cursului euro reprezintă, pentru investitori, un indicator semnificativ al stării economiei. După ce, în barometrul din decembrie 2018, cei mai mulți investitori prognozau cursul în jurul nivelului de 4,7 lei/euro, fapt confirmat de evoluția din prezent, pentru a doua parte a anului, 54% dintre respondenți cred că euro se va duce spre nivelul de 4,8 lei. 33% dintre cei chestionați se așteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,7-4,75 lei, iar 13% văd cursul sub acest nivel. ,,Accentuarea dezechilibrelor macroeconomice se va traduce într-o presiune mai mare pe cursul de schimb. Deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut și vor continua să crească, iar presiunea inflaționistă se va accentua în lunile următoare. Importurile masive, preconizate pentru sezonul de toamnă, și perspectivele unei producții agricole sub nivelul de anul trecut, cu efecte directe în deprecierea exporturilor, vor accentua presiunile pe curs, iar efectele le vom vedea în toamnă’’, afirmă analiștii de la Frames.

Chiar dacă apetitul pentru investiții se dovedește a fi mult mai temperat în 2019, fenomen anticipat în ediția din decembrie 2018 a Barometrului Frames, există în continuare sectoare care atrag interesul oamenilor de afaceri. Întrebați care sunt sectoarele care vor aduce profit în acest an, cei mai mulți managerii indicat comerțul (47%), sectorul IT (35%), agricultura (27%) și construcțiile (23%). ,,Cu bune și cu rele, consumul rămâne principalul vector de profit în acest an, iar multe dintre investiții s-au canalizat și vor continua să se îndrepte spre acest sector. Investițiile în IT au printre cele mai ridicate rate de profit iar exemplele de succes prezentate pe larg în ultima vreme, precum apariția primului unicorn românesc, au atras și vor continua să atragă interesul investitorilor. Agricultura, în ciuda provocărilor climatice, rămâne în prim-plan, după recordurile din anii trecuți. De succesul campaniei de recoltare din această vară vor depinde, în mare măsură, și investițiile pentru 2020. Iar în privința sectorului construcțiilor, dincolo de efectele deciziilor fiscale și de dezbaterea publică privind nivelul prețurilor în imobiliare, acest sector continuă să atragă o cerere susținută, iar construcția unei unități locative reprezintă, în continuare, o afacere extrem de profitabilă’’, arată concluziile barometrului Frames. ,,Alte domenii de investiții cu potențial sunt reprezentate de sectorul serviciilor, de transporturi și mai ales de depozitare, un domeniu în care cererea este într-o creștere semnificativă’’, se mai arată în raport.
Barometrul semestrial privind starea economiei a fost realizat de Frames în perioada 24 – 30 iunie 2019, prin chestionare online, telefonic și email, pe un eşantion reprezentativ de 450 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4575 Articole
Author

3 Comentarii

  1. @Cosmin Pam Matei : Economia sistemului dolarului e keynesiana (sistemul FMI-Banca Mondiala), adica socialista (Keynes fiind socialist). Dezvoltarea („globala”), prin împrumuturi. Pâna la insolventa, la criza GLOBALA de împrumut la împrumut cu dobânda: vezi bancile din toata zona $. Indiferent de degetele dupa care se-ascund, toate pratica si-acuma piramida lui Ponzi care, în anii ’20 se soldeaza cu marea criza financiara înterbelica … Numai ca: nici o tara europeana nu mai are mijloace de productie, industrie. Toate importa pentru consum (din China, în special). Inflatia pe continent fiind masiva, desi abil ascunsa. Provocata, în afara de absenta industriei, chiar de institutiile europene (BCE), de practici bancare scandaloase. Secatuite, asadar, de absenta „economiei reale”, statele fac imposibilul sa-si buzunareasca proprii cetateni. Nici pomeneala de „economie sustinuta prin consum”. Parte, si el, dar infima, a buzunarelii. Garantia existentei statelor si economiilor lor = IMPOZITELE. Unele, ascunse în „consum” (TVA). Si românii, n-au decât sa sufere de ce-au ales: de Iliescu – Roman-Catarama, care-au facut ce-au facut din idiotie personala + din cauza de lobbying de tip Coposu-PNTCD-Soros „lupta-mpotriva comunismului =”distruge tot ce s-a facut bine zeci de ani”. De ISARESCU-Inflatie-Deflatie. De NASTASE Adrian -„Privatizari” si „Restituiri”. De PONTA-Aurul din Apuseni. De BASESCU-Flota-Deveselu-Nana. De JOHANNIS -7- case + vila din Germania si vacantele-n toata lumea. De DANCILA-Neo-Con-Pâna-la-Greata. De castelul de nisip. Care, nici el, nu mai e al românilor. Imposturi, asadar, adaugate imposturilor (de bogatie, prosperitate, „crestere economica” …) …

  2. Industria romaneasca a fost distrusa, dar fabricile de ciment franceze, produc, Azomures-ul elvetian, Dacia franceza, ”tocatorii” de paduri austrieci si suedezi fac profit, santierele navale olandeze, costruiesc nave, IT-stii angajati de straini in Cluj si Iasi produc softuri, Ford la fel si multe multe unitati de productie mai mari sau mai mici, dezvoltatori imobiliari care construiesc spatii de birouri, oare in acele birouri se munceste sau se ”consuma”? este pagubos sa spuneti ca economia este pe consum, ca si cum nu om n-ar avea dreptul dupa ani de zile sa-si zugraveasca locuinta, sa-si repare acoperisul, nu are dreptul ca dupa ani de zile sa mearga in concediu pt ca are copilul la casa lui, chiar trebuie sa ne condamnati la stare de saracie perpetua in care nu avem voie sa ne gandim la altceva decat la cratita nevestii?

  3. Economia „duduie”, dar traieste din BANII IMPRRUMUTATI pentru Cheltuielile curente!
    În mod obișnuit, Finantele publică la sfârșitul fiecărui an(sau în Ianuarie) un Document informativ cu privire la Necesarul de finanțare și detalii legate de modul în care statul își propune să atragă respectivii bani(Emisiuni interne, Eurobonduri etc).
    Un astfel de document NU a fost încă publicat pentru 2019, pentru prima dată în istoria recentă.
    Asta arata ca situatia e GRAVA!
    Mai mult, Finantele NU spun un cuvintel despre Destinatia Banilor imprumutati: ce FACE Romania cu Miliardele de Euro Imprumutate Luna de Luna?!
    Curs de guvernare.ro a calculat luand in considerare:
    – deficitul bugetar de 28,2 miliarde lei
    – rostogolirea împrumuturilor în lei atrase pe piața locală care ajung la scadență în acest an: circa 28 de miliarde de lei, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro pe baza datelor BNR
    – refinanțarea emisiunilor de obligațiuni în euro lansate pe piața locală: 928,7 milioane euro
    – refinanțarea unei emisiuni de eurobonduri în valoare de 1,5 miliarde euro
    – restituirea unei tranșe în valoare de 1 miliard euro din împrumutul luat de România în timpul crizei, de la CE-FMI-BM

    În TOTAL, suma s-ar ridica la circa 72,3 Miliarde Lei, adica 15,4 Miliarde Euro!
    https://cursdeguvernare.ro/statul-are-nevoie-de-circa-72-de-miliarde-de-lei-pentru-a-si-acoperi-datoriile-din-2019-pe-ce-se-duc-viitoarele-datorii.html

    BANI multi, care se duc pe apa Sambetei: #NIMIC pentru DEZVOLTARE, nici o Autostrada moderna, nici 1 Spital Modern, nici un Pod modern, nici o Scoala moderna, nici o Gradinita moderna, doar #NIMIC PSDist!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.