Un altfel de Postelnicu

Radu Tudor

Pe ultima suta a regimului Ceausescu, ministru de interne era un cunoscut personaj semi-alfabetizat, pe numele sau Tudor Postelnicu. Un despot, un ne-educat, un tip sinistru din toate punctele de vedere. Replicile sale si inscrisurile in permanent conflict cu gramatica limbii romane au facut deliciul celor care au urmarit in 1990 procesul Lotului CPEx.
Astazi, in timp ce anunta taierea normei de hrana pentru politisti, ministrul administratiei si internelor Traian Igas a grait, printre altele : ”diferenta se vor recupera” si „liderii de sindicat obisnuieste”.
Aceste noi succesuri ale guvernarii PDL impotriva limbii romane le vor permite unora dintre ei sa exclame la viitorul proces al regimului actual, precum Postelnicu odinioara : „Onorata instanta, am fost niste dobitoci !”

http://radu-tudor.ro/un-altfel-de-postelnicu/

Subordonarea justiției – studiu de caz: Emil Boc

Adrian Țuțuianu

Am vorbit de atâtea ori, în atâtea intervenţii şi declaraţii politice despre destructurarea statului de drept în România domnilor Băsescu şi Boc, încât am impresia că asta reprezintă constanta acestui regim. Practic, la orice bilanţ săptămânal, avem câte o încălcare abuzivă a normelor democratice de către preşedintele statului, primul său ministru, miniştri, şefi de agenţii, potentaţi portocalii.

Săptămâna trecută a fost rândul domnului Boc. Prezent la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, primul ministru a scos pe gură o serie de de afirmaţii uluitoare prin gravitatea lor.

Spune aşa domnul Boc: „Bugetul, din nefericire, este stabilit de instanţele de judecată. În aceste condiţii, degeaba pot eu să bag în strategie că aloc atâtea resurse în justiţie, pentru că îmi vine teancul de sentinţe judecătoreşti de plată a unor drepturi de tot felul. Şi atunci ce fac? Trebuie să refac toată strategia şi să spun: ok, nu mai facem nicio politică investiţională”.

Cuvintele de mai sus n-au fost rostite de un nene oarecare de pe marginea drumului, ci de catre primul ministru al Romaniei. Dumneavoastră realizaţi ce personaj avem în fruntea Guvernului? Prin declaraţiile sale, acest domn, care-şi spune profesor de drept constituţional, asumă făţiş lupta împotriva principiilor statului de drept. Fără nici o jenă. Pentru că ce desprindem din afirmaţiile domnului Boc:

I. În primul rând, imixtiunea nepermisă, de o gravitate fără precedent, care se produce din partea puterii executive, şi a politicului, în general, în sfera de competenţă a puterii judecătoreşti, încălcându-se în mod evident dispoziţiile articolului 1, alin. 4 şi 5 din Constituţia României, dispoziţii care stabilesc:

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

II. Domnul Boc, profesor de drept constituţional, cum îl alintă sătenii din Răchiţele, nu ştie că, potrivit art. 124, alin. 3 din Constituţie, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. NU. El are impresia, la fel ca stăpânul de la Cotroceni, că tot şi toate-n ţara asta se supun numai lor. Ca atare, legea e lege atunci când se pliază pe acţiunile lor şi nu altfel.

III. Domnul Boc proferează fără nici oruşine ameninţări evidente, sugerându-le magistraţilor că dacă instanţele vor mai pronunţa sentinţe în favoarea celor care îşi cer drepturile, „atunci nu mai facem nici o politică investiţională”.

Pentru ca după ameninţări, premierul să ofere adevărate soluţii juridice de rezolvare a problemei drepturilor băneşti constatate prin hotărâri judecătoreşti, subliniind necesitatea promovării unor recursuri în interesul legii pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, Guvernul urmărind să facă din această cale extraordinară de atac un instrument discreţionar de control al soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, soluţii prin care să fie respinse solicitările legitime ale justiţiabililor.

III. Ca o nouă dovadă a lipsei de responsabilitate politică şi într-o manieră revoltătoare, devenită deja tradiţională, de gestionare a situaţiei economico-sociale precare în care se află România, domnul Boc decontează costul social al crizei în sarcina oricui altcuiva în afară de el şi partidul pe care il conduce. Ca atare, nu incompetenţa, prostia şi clientelismul care guvernează ţara au dus-o în starea asta de sărăcie şi haos, ci bugetarii care sunt „graşi”, „mămicuţele şi bebeluşii”, pensionarii care „fac spume la gură” şi, iată, instanţele judecătoreşti care au tupeul să ia decizii potrivit legilor şi nu potrivit intereselor domnului Boc şi ale PD-L.

IV. În al patrulea rând, observaţi, oameni buni, cât dispreţ poate sa aiba domnul Boc faţă de interesele legitime ale justiţiabililor care, în afara faptului că drepturile lor au fost iniţial încălcate şi au fost nevoiţi să apeleze la instanţa judecătorească pentru a obţine protecţia legală cuvenită, acum sunt puşi în faţa unor măsuri dictate nemijlocit de către primul ministru în chiar şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, adică taman instituţia care, potrivit articolului 130, alin. 1 din Constituţie, este garantul independenţei justiţiei.

Remarcăm aici „necesitatea promovării unor recursuri în interesul legii”, dar şi lipsirea de resurse financiare a instituţiei.

Cât tupeu trebuie să ai ca să faci aşa ceva? Cât tupeu trebuie să ai ca să afirmi senin intenţia de „sancţionare” a oricăror manifestări care nu sunt armonizate cu politica oficială a Guvernului, chiar dacă aceste manifestări se desfăşoară în virtutea unei legitimări constituţionale şi în limitele legii, aşa cum este cazul înfăptuirii actului de justiţie. Cât tupeu trebuie să ai ca să spui aşa ceva în forul CSM? Ce e asta dacă nu un şantaj politic practicat făţiş?

V. Nu în ultimul rând, n-am înţeles exact ce-a căutat domnul Boc la şedinţa CSM? Pentru că, spre deosebire de preşedintele României, primul ministru nu are nici un fel de atribuţii conferite de Constituţia României sau de Legea nr. 317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în sensul participării sau conducerii şedinţelor CSM.

Ăsta e procesul de transformare a României la care s-a înhămat PD-L? Asta e modernizarea statului lui Traian Băsescu? Promovarea unui regim politic în care puterea statului nu mai este încadrată şi limitată de către drept, asta e reforma instituţională a României? La asta vreţi să fiţi părtaşi? Aşa vreţi să rămâneţi în cărţile de istorie?

Sunt întrebări la care ar trebui să vă gândiţi şi să vă răspundeţi. Istoria va consemna şi nu va ierta pe nimeni.

http://www.adriantutuianu.ro/?p=742

Circ cu magistrala Buzești-Berzei

Ioan Mircea Pașcu

Doamna Udrea a dispus sistarea lucrărilor la magistrala respectiva, la solicitarea ONG-urilor, care vor sa protejeze patrimoniul istoric al Bucurestilor in zona. Care patrimoniu, căci, acolo, totul este deja pus la pamant!? Pentru ce nu a intervenit dna Udrea înainte ca zona sa fie pusa la pamant de buldozere? Atunci considerentele care au convins-o astăzi nu erau valabile?

Adevarul este, insa, ca dna Udrea a considerat ca a venit momentul pentru a-si face si putintica „imagine”, acum ca scopul a fost atins – zona a fost deja pusa la pamant in așteptarea construcțiilor marilor invarteli – asa ca își poate permite sa amâne un pic, „de imagine”, începerea construcțiilor in zona, fara niciun risc!

Iar faptul ca primăria spune ca lucrarile sunt deja sistate, nu face decât sa confirme ipoteza de mai sus. Închei cu o fraza celebra in anii comunismului: „in timpul serviciului meu, nu s-a întâmplat nimic deosebit!” Asa si acum …

http://impascu.wordpress.com/2011/06/03/circ-cu-magistrala-buzesti-berzei/

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.