În total, este vorba despre 1 100 de orașe din întreaga lume, iar din România s-au înscris 17:
Aiud, Alba Iulia, Bârlad, Botoșani, Brașov, Buzău, Câmpina, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Lugoj, Moinești, Petroșani
Pitești, Suceava, Tulcea, Zalău.
Practic, ținta orașelor (lista integrală, aici) care s-au înscris în acest program este reducerea zero-net emisii de CO2 până în 2040, printr-o serie de măsuri.
Conform siteului oficial, orașele care s-au înscris în proiect s-au angajat să respecte patru principii, după cum urmează:
2) să mențină încălzirea globală sub ținta de 1,5 grade Celsius stabilită de Acordul de la Paris
3) Să se angajeze să pună „acțiunile inclusive climate în centrul tuturor deciziilor ce țin de urbanism, pentru a crea comunități echitabile și înfloritoare pentru toată lumea”.
4) Să invite partenerii – lideri politici, economici, sindicali și societate civilă – să recunoască urgența climatică
Ceea ce trebuie să facă, în mod concret, orașele participante la acest proiect este detaliat într-un document denumit „Viitorul Consumului Uman într-o lume de 1,5 grade”, cu aluzie la limitarea creșterii temperaturii globale cu 1,5 grade Celsius.
Documentul le indică primarilor și liderilor comunităților înscriși în program cum pot reduce emisiile, prin „scăderea consumului de mâncare, clădiri și infrastructură, transport privat, aviație, haine, textile, electronice și aparate casnice” (pagina 20).
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
Probabil au biblioteci online cum e Gallica a Franței.