Femeile care suferă de hepatită B, fără să știe însă acest lucru, pun viața copiilor lor în pericol, dacă refuză să-i vaccineze împotriva acestui virus. Medicii trag un semnal dur de alarmă, îngrijorați că tot mai multe mame, din lipsă de informare sau din ignoranță, refuză să-și vaccineze copiii împotriva hepatitei B în primele 24 de ore de viață. Consecințele pot fi grave: o viață plină de suferință sau chiar deces.
Mihaela suferă de hepatita B de la 6 ani. O vizită la stomatolog i-a schimbat viața. A fost de atunci permanent monitorizată de medici, așa că a știut ce are de făcut în momentul în care a rămas însărcinată. „Am născut un băiețel, i s-a făcut vaccinul, îl aveau în spital, pentru că eu nu l-am găsit, și copilul este bine“, spune Mihaela.
Infecții, ciroză și chiar deces
Georgiana este însă un caz fericit și, din păcate, una dintre excepții. Multe femei care intră în cabinetele medicilor nu știu că au hepatită și nu au idee ce înseamnă pentru un bebeluș să ia contact cu virusul de la naștere. Unele mame refuză vaccinarea.
Vaccinul împotriva hepatitei B se administrează în primele 24 de ore de la naștere. De aceea, medicii spun că este foarte important ca părinții să facă o minimă documentare înainte. Pentru a fi pe deplin conștienți de riscurile la care se supun în cazul în care refuză vaccinarea.
„În 90% din cazuri dezvoltă infecție cronică, ciroză, hepatom și poate chiar să survină decesul. Deci riscul este uriaș dacă se infectează la naștere și nu primește tratamentul acesta rapid. Odată intrat într-un sistem biologic cu imunitate precară cum este nou-născutul nu-l mai putem opri (virusul n.r.)“, explică dr. Mihai Craiu, medic pediatru la Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului „Al. Rusescu“.
Asociațiile de pacienți au făcut de-a lungul timpului campanii de informare. Nu au fost însă suficiente. „Ar trebui ca în toate spitalele, toate secțiile de obstetrică-ginecologie, la medicul de familie, să existe cât mai multe pliante de informare făcute cu avizul Ministerului Sănătății și, bineînțeles, cu noi, ONG-urile“, spune Marilena Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România.
Datele oficiale arată că în România este extrem de frecventă infecția cu virus hepatitic B. Aproximativ 8% din populație.
Medicii spun că cifrele ar putea fi mult mai mari, tocmai pentru că multe cazuri rămân nediagnosticate.
Cifre alarmante
Cel mai recent studiu efectuat de Polaris Observatory arată că doar 10% din românii cu hepatită B sunt diagnosticaţi, 90% din persoanele care suferă de acest virus nefiind conştiente că suferă de boală.
Studiul arată că deşi există un vaccin împotriva hepatitei B, doar jumătate din nou-născuţii din întreaga lume au acces la această formă de protecţie. În plus, mai puţin de 1% dintre mamele infectate cu acest virus (sursă primară de transmitere a virusului) sunt sub tratament adecvat, existând un risc ridicat de infectare a copiilor.
„După Albania și Belarus, România are cea mai ridicată prevalență a HBV din Europa. Cu toate acestea, 90% din populația infectată nu este conștientă de infecție, iar 99% din cei eligibili pentru tratament rămân netratați. Rata de tratament din România este una dintre cele mai scăzute din regiune. Aproximativ 680.000 de români sunt infectați cu virusul hepatitei B. Dacă nu se iau măsuri, va continua să crească numărul deceselor cauzate de boli ale ficatului asociate infecției cu virusul hepatitei B. Este o situație regretabilă și nefericită deoarece majoritatea acestor decese pot fi prevenite“, a declarat Dr. Homie Razavi, Center for Disease Analysis Foundation.
Nenumărate lipsuri
Euro Hepatitis Care Index arată că în România principalele probleme în abordarea hepatitelor virale vizează lipsa măsurilor sistematice de depistare a persoanelor infectate, lipsa finanţărilor pentru testare fără a fi nevoie de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist, lipsa unui registru al cancerului hepatocelular (HCC), lipsa unui corp de asistenţi medicali specializaţi în managementul hepatitelor virale, lipsa unui sistem naţional şi eficient de monitorizare a hepatitelor virale.
„Studiul elaborat de către cei de la Polaris Observatory atrage atenţia asupra necesităţii implementării unor programe de diagnosticare şi tratament astfel încât să se înregistreze progrese importante în atingerea obiectivului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – eliminarea hepatitelor virale A, B, C, D şi E până în 2030. Studiul precizează că, dintre românii cu hepatită B, mai puţin de 10% sunt diagnosticaţi şi doar 1% sunt tratați/ eligibili pentru tratament. Este nevoie de mai multă implicare în ceea ce priveşte diagnosticarea, iar faptul că de la 1 aprilie medicii de familie pot prescrie analizele specifice identificării hepatitelor virale, fără ca pacienţii să plătească pentru acest serviciu, este un pas înainte pentru România“, a arătat Marinela Debu, preşedintele APAH-RO.
Contractul-cadru CNAS pentru 2018 prevede faptul că, de la 1 aprilie, medicii de familie pot cere analize pentru depistarea hepatitei B şi C pentru toate categoriile de asiguraţi.
De ce nu faceti o campanie pentru aplicarea disciplinei sanitare in spitale,stomatologii etc,recoltare sange,unde nu se tine cont deloc de modul de transmitere a virusului hepatitei B, C.Daca faceti reclama la vaccinuri,nu va ganditi,ca veti putea avea pe constiinta multi copii bolnavi de diverse boli grave.Cititi spovedania lui JEAN FRANCOIS SALUZZO fost director la PASTEUR actual este la OMS in legatura cu vacinurile,MAI ALES CELE PENTRU HEPATITA.