Verva Thaliei

O nouă premieră la TNB: “LUT”, o terifiantă poveste de dragoste cu două despărţiri

Un nou spectacol al Teatrului Naţional din Bucureşti, cu o distribuţie remarcabilă, vă dă întâlnire, la Sala Atelier, cu o poveste de dragoste semnată de o autoare olandeză, binecunoscută în ţara ei.

Lut (Klei, 2002) este cel mai cunoscut text dramatic al scriitoarei de succes Marijke Schermer, născută la Amsterdam, care până la vârsta de 40 de ani a scris peste 10 piese de teatru şi două romane, iar în 2009 a fost distinsă cu Premiul pentru Literatură Charlotte Kohler.

Mircea Rusu şi Irina Movilă în noua premieră LUT

Regizorul Vlad Massaci, aflat la prima sa montare pe o scenă a TNB, dă viaţă, împreună cu scenograful Andu Dumitrescu şi cu actorii din distibuţie, unui spectacol încărcat de melancolii nordice, cu personaje bogat construite, conflicte puternice şi un deznodământ neaşteptat.

În rolul principal feminin, cel al Dorei, văveţi întâlni cu una din cele mai importante actriţe din generaţia de mijloc, Irina Movilă. Ea crede că „Nevoia de a mitiza absolutul unei relaţii o avem toţi cei care considerăm iubirea un vector important în viaţa noastră. Iar clipele de maximă fericire, cu cât sunt mai scurte, cu atât le dilată pe cele nefericite”.

LUT, o poveste de dragoste în regia lui Vlad Massaci

Dezamăgită de faptul că bărbatul pe care l-a considerat marea ei dragoste a părăsit-o fără explicaţii, Dora a decis să se retragă într-un ţinut pustiu din mijlocul unei mlaştini de lut, cu un nesfârşit cer cenuşiu deasupra capului, înconjurată însă, protector, de cei dragi. Soţ, fiică, soră, toţi au urmat-o de bunăvoie în acest exil melancolic, considerând că o jumătate de Dora înseamnă mai mult decât nicio Dora.

În compania unui cuplu dramatic puternic, interpretat cu patos de Irina Movilă şi Mircea Rusu, secondaţi de Claudiu Istodor, Natalia Călin şi Cristina Constantinescu, veţi urmări o poveste de dragoste cu două despărţiri… Amândouă, la fel de neaşteptate.

Primele spectacole: 2, 9 şi 13 februarie, de la ora 20.00, la Sala Atelier.

Visul unei nopţi de vară”

Scenă din Visul unei nopţi de vară în regia lui Petrică Ionescu

Cea mai cunoscută şi mai jucată comedie a dramaturgiei universale, Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, o veţi putea viziona la Sala Mare a Teatrului Naţional, sâmbătă şi duminică, la orele 19.00, în regia lui Petrică Ionescu, regizor de origine română stabilit în Franţa.

Considerat unul dintre marii inovatori în domeniul regiei de teatru, al scenografiei, operei şi baletului, Petrică Ionescu semna, în 2006, tot pe Scena Mare a TNB, regia spectacolului Burghezul gentilom de Molière, o producţie grandioasă, în distribuţia căreia se regăseau mari actori. Contestat de critici, disputat, atacat, Burghezul gentilom de la TNB a avut un formidabil succes de public.

Raluca Petra, Costel Constantin şi Alexandru Călin în Visul unei nopţi de vară

Visul unei nopţi de vară este piesa cea mai erotică a marelui Will. Coborând obligatoriu prin experienţele şi pulsaţiile noastre în grotele, în beciurile cele mai joase şi adânci ale conştiinţei noastre, ne iniţiem, revenind la suprafaţă mai evoluaţi. Iubirea este, în viziunea foarte pesimistă a lui Shakespeare, numai o iluzie, ca şi teatrul şi viaţa însăşi. Am descoperit deriziunea absolută şi cruzimea fără scăpare a experienţei amoroase. Iluziile fără sfârşit. Aceste adevăruri multiple am încercat să le transmit cu cruzime, păstrând sarcasmul şi umorul prezent în fiecare inflexiune a textului shakespearean”, declara Petrică Ionescu.

Nebunul, îndrăgostitul şi poetul, toţi sunt alcătuiţi din fantezie, spune Shakespeare. Asemenea lor, Petrică Ionescu plăsmuieşte, cu această nouă montare, un extraordinar univers oniric şi feeric, clocotind de erotism, instincte primare, şi, mai presus de orice, de energii vitale. Un vis fantastic din magica noapte de Sânziene, ţesut de imaginaţia unui artist de o covârşitoare originalitate, Visul unei nopţi de vară de la TNB reuneşte elemente de autentică poezie shakespeariană, umor, bulversante construcţii vizuale, balet şi un excepţional fond muzical.

Istvan Teglas şi elfi în Visul unei nopţi de vară

Un vis populat de zei şi muritori, de duhuri, spiriduşi şi zâne, în interpretarea unor actori consacraţi ai Teatrului Naţional, cărora li se alătură tineri artişti ai scenei bucureştene: Marius Bodochi, Maia Morgenstern, Costel Constantin, Mihai Constantin, Claudiu Bleonţ, Istvan Teglas, Dorin And one, Ana Covalciuc, Raluca Petra, Daniela Nane, Tomi Cristin, Beatrice Rubică ş.a.

Decor: Helmut Stürmer

Costume: Corina Grămoşteanu

Coregrafie: Florin Fieroiu

Lighting design: Chris Jaeger

Muzică de scenă: Jean Schwarz

Muzică live: Petre Ancuţa

“Freelancer story” – premieră la Teatrul Naţional Iaşi

Freelancer story, o piesă cu episoade din viaţa a doi actori

În acest weekend, Teatrul Naţional ieşean aduce pe scena Sălii Studio Teofil Vâlcu premiera spectacolului Freelancer story.

Un spectacol scris şi construit scenic de către Ion Sapdaru pe marginea unui vis: dorinţa a doi tineri actori de a juca teatru.

“Piesa este rezultatul unor reflecţii de mai mult timp, dar mai ales în urma tragicului sfârşit al unui tânăr actor, întâmplat acum mai bine de-un an.

Îi admir nespus pe aceşti tineri actori în blugi găuriţi, cu căşti în urechi şi rucsacuri în spate. Apropo de rucsacuri … Mă întreb mereu ce ţin ei în aceste minuscule rucsacuri. Un sandviş, un pachet de ţigări, un notebook?

Sau o piesa cu un rol pe care visează să-l joace într-un teatru?…

Fiecare din ei e unic, misterios, trist …

Fiecare din ei ascunde o energie, o nostalgie, un univers …

Îi văd deseori cum calcă timizi pragul agenţiilor de casting, cum salută ceremonioşi pe maeştrii consacraţi ai scenei având în colţul gurii tot dispreţul din lume, îi văd cum semnează strângând din dinţi contracte cu sume mizerabile …

Fiecare dintre actori ascunde o nostalgie, un univers

Nu ştiu cine a fost Toma Caragiu, Emil Botta, Gina Patrichi…

Beau zeci de litri de sucuri toxice, fumează ca şerpii şi au ochii roşii de facebook-chişti incurabili …

Vorbesc ciudat, pe scurtătură, cinic şi plastic…

Şi toţi au un singur vis – să joace teatru!

Freelancer story este o piesă cu câteva episoade din viaţa a doi tineri actori.

Doi tineri actori care sunt în stare să meargă până la sacrificiu pentru a-şi vedea visul cu ochii – să joace teatru!

Şi au jucat …

Şi s-au bucurat …

Apoi s-au întristat …

Îşi doreşte cu ardoare să joace teatru

Să descoperi că nimeni nu te iubeşte, că meseria ta e una pe care n-o găseşti nici măcar în nomenclatorul de meserii al României, să constaţi că «şopârlele sunt mai interesante decât actorii»… ce încercări grele îi pot reveni unui tânăr actor!

Şi totuşi, actorul visează …”, mărturiseşte Ion Sapdaru.

Scenariul, regia şi coloana sonoră: Ion Sapdaru

Scenografia: Alina Dincă Puşcaşu. Voice-over: Adi Marele, Natalia Mîndru

Distribuţia: Alexandra Bandac, Cosmin Maxim, Annemarie Chertic, Livia Iorga

Spectacolul poate fi vizionat în 30 şi 31 ianuarie, la orele 18.00, la Sala Studio.

Teatrul Evreiesc de Stat prezintă în premieră spectacolul ”Karpilevski”

Karpilevski are conţinut profund evreiesc declara dramaturgul Jacob Weitzner. Personalitate a teatrului evreiesc contemporan, consultant literar al Teatrului Evreiesc din Varşovia, profesor de literatură idiş la Open University şi de literatură ebraică la Universitatea din Tel Aviv, Weitzner este considerat un fenomen unic, ducând mai departe tradiţia teatrului evreiesc. El combină umorul şi patosul vieţii evreieşti, în timp ce exprimă drama existenţei secolului XXI.

Aventurile unui dramaturg devin material excelent pentru farsă. Karpilevski este o farsă despre un mărunt politician evreu, poet de mâna a treia care moare în braţele unei prostituate. Îngerul Gabriel şi Satana îl apără şi îl persecută postum. Pentru a-i rezolva cazul, Dumnezeu îl înzestrează pe Abraham Karpilevski cu talent şi-l trimite înapoi pe pământ să scrie o piesă şi să o monteze pe Broadway. Rezultă o privire satirică asupra politicii, culturii şi teatrului contemporan.

Procesul lui Karpilevski pe pământ valorifică o piesă bine scrisă, inteligentă, cu ecouri filosofice şi politice şi demonstrează calităţile actorilor Teatrului Evreiesc de Stat, sub conducerea regizorală a lui Ştefan Iordănescu.

Scenografia: Dorotheea Iordănescu. Muzica: Ildiko Fogarassy

Lightdesign-ul: Lucian Moga. Coregrafia: Lorette Enache. Video design: Cinty Ionescu

În distribuţie: Andrei Finţi, Roxana Guttman, Monia Pricopi, Anka Levana, Marius Călugăriţa, Natalie Ester, Mircea Dragoman, Mircea Drîmbăreanu, Mihai Prejban, Cătălin Stelian, Viorel Manole, Cristina Cîrcei

Premiera oficială este programată luni, 1 februarie, la ora 19.00, la Teatrul Mic.

Spectacolul ”Domnişoara Julie” revine în programul Teatrului Maghiar de Stat Cluj

Aniko Petho şi Zsolt Bogdan în Domnişoara Julie. Foto Biro Istvan

Spectacolul Domnişoara Julie de August Strindberg, în regia lui Felix Alexa, revine în stagiunea 2015/2016, în programul Teatrului Maghiar de Stat Cluj. Primul spectacol se va juca joi, 4 februarie, la ora 20.00.

„Îmi doresc un spectacol care să răstoarne, astăzi, într-un mod profund aceleaşi tabuuri, raportate la zilele noastre, cu care Strindberg lupta în vremea lui. Marea mea surpriză cu această piesă a fost că ea şi-a păstrat forţa, violenţa şi perversitatea chiar şi în ziua de azi. Piesa a fost un mare scandal în epocă, a fost cenzurată, nu a fost jucată în Suedia timp de 16 de ani. Evident, în ziua de azi ea nu mai provoacă acelaşi scandal, dar provoacă un impact extraordinar la nivel emoţional. Lumea nu mai are atâtea tabuuri ca înainte, însă la nivelul intensităţii trăirilor sufleteşti, la nivelul răsturnărilor psihologice piesa este în continuare de o forţă extraordinară.

Domnişoara Julie în regia lui Felix Alexa. Foto Biro Istvan

Elemente puternice şi la nivel senzorial: să miroasă a friptură la începutul spectacolului, să fiarbă apa pe aragaz, să existe un canar viu în colivie. Voiam să funcţioneze bucătăria, şi să nu fie doar un decor de teatru, să funcţioneze cuţitele, merele, mirosurile, hotele, şi publicul să fie astfel introdus într-o bucătărie reală, care devine scena unui spectacol al vieţii. În bucătăria noastră «se prelucrează» alimente, dar şi relaţii umane, e un spaţiu vital şi extrem de viu. Bucătăria este un spaţiu care trăieşte atâta vreme cât casa este locuită, ea moare odată cu stăpânii. Ea palpită odată cu creşterea intensităţii relaţiei dintre domnişoara Julie şi Jean”, mărturisea regizorul Felix Alexa.

Scenografia: Carmencita Brojboiu

Light design şi ilustraţie muzicală: Felix Alexa

Cu: Anikó Pethő, Zsolt Bogdán şi Emőke Kató

„Felix Alexa reuşeşte să creeze un cadru perfect în care cei doi actori principali, Anikó Pethő (Iulia) şi Zsolt Bogdán (Jean), alături de Emőke Kató (Kristin), pot să-şi deseneze, animalic-convulsiv sau geometric-calculat, după caz, personajele, în toate feţele şi unghiurile lor.”

Teatrul Ploieşti, muzică, dans şi teatru

“Prinţesa mofturoasă”

Andrei Madan şi Manuela Alionte Frîncu în Prinţesa mofturoasă

O prinţesă mofturoasă ajunge să înţeleagă, după o serie de peripeţii şi peţitori, că familia, prietenia şi iubirea nu sunt “mofturi”. O poveste construită modern pe tiparul clasic al basmului cu prinţi, prinţese şi zmei şi legată cu un fir fin de umor de la început pâna la sfârşit.

George Capanu, Manuela Alionte Frîncă, Dana Vulc, Mihaela Duţu, Lucian Vasilescu în Prinţesa mofturoasă

Piesa este scrisă de Antoaneta Trifu.

Regia: Marcela Timiraş

În distribuţie: Manuela Alionte Frîncu, Andrei Madan, Dana Vulc, George Capanu, Mihaela Duţu, Gabi Sandu, Petty Musa, Lucian Vasilescu, Oana Dragomir, Robert Anton, Ionut Macinic.

Participă Baletul Majestic

Spectacolul poate fi vizionat vineri, 29 ianuarie, la ora 18.30, la Sala Filarmonicii „Paul Constantinescu”.

“Take, Ianke şi Cadâr”

Ilie Galea şi Niculae Urs în Take, Ianke şi Cadâr

Piesa lui Victor Ion Popa are un puternic mesaj uman, e caldă, sentimentală, plină de umor. E o piesă scrisă cu meşteşug, cu replici antologice.

Un evreu, un român şi un turc sunt negustori ce îşi împart clientela. Fata evreului, Ana, şi băiatul românului, Ionel, ajung să se iubească, povestea lor de dragoste fiind, în concepţia taţilor lor, absolut imposibilă. Bătrânul Cadâr, veşnic îndrăgostit şi mereu pus pe şotii, face însă în aşa fel încât istoria să aibă un final fericit. Fireşte că atmosfera cordială se va putea materializa printr-o “fuziune” a celor două prăvălii.

Mihai Coadă, Ionuţ Vişan, Florentina Năstase şi Niculae Urs în Take, Ianke şi Cadâr

Regia: Lucian Sabados

Scenografia: Viorica Petrovici

În distribuţie: Niculae Urs /Mirel Maneru (Ianke), Mihai Coadă (Take), Ilie Galea (Cadâr), Constantin Cojocaru /Marian Despina (Ilie), Florentina Năstase (Ana), Ionuţ Vişan (Ionel), Lucia Ştefănescu Niculescu (Safta).

Sâmbătă 30 ianuarie, la ora 18.30.

“Am iubit, am purtat, am pierdut”, la ArCuB

Sâmbătă, 30 ianuarie, de la ora 20.00, la ArCuB Gabroveni se va juca spectacolul Am iubit, am purtat, am pierdut, o adaptare după Love, loss and what I wore de Nora & Delia Ephron, în regia lui Emil Hoştină. Coregrafia este semnată de Florin Fieroiu, iar distribuţia este compusă din: Elvira Deatcu, Laura Creţ, Anca Androne, Iulia Lumânare şi Ioana Abur.

Am iubit, am purtat, am pierdut este o intimă colecţie de poveşti feminine.

Ce iubim, ce pierdem, toate emoţiile, trăirile, durerea, bucuria, toate se leagă cu fire nevăzute de obiecte, parfumuri, rochii, pantofi, genţi şi ne regăsim bătrâne şi obosite, înconjurate de o pânză ca de păianjen, dar atât de bogată şi plină de culori, istorii ce merită, probabil, să fie publicate pentru fiecare în parte… Poveştile prind viaţă aproape de spectator, senzaţia de acum şi aici e copleşitoare, nu poţi rămâne indiferent sau rece, pentru că ce se întâmplă la un metru de tine arde, amuză, bântuie, atrage, tulbură.

Spectacolul se foloseşte de elemente de vestimentaţie, de accesorii şi de amintirile pe care le stârnesc acestea fiecăreia dintre personajele feminine, pentru a picta o imagine a unei feminităţi vii, amuzante şi puternice, reuşind să creeze astfel o experienţă teatrală solidă şi memorabilă.

Teatrul Metropolis prezintă:

”Efectul razelor gamma asupra crăiţelor”

Oana Pellea vă va copleşi cu spectacolul Efectul razelor gamma asupra crăiţelor

Oana Pellea îşi va sărbători ziua de naştere pe scenă, în spectacolul Efectele razelor gamma asupra crăiţelor lunatice, a declarat, într-un interviu Mediafax, că este necesar ca oamenii să înţeleagă că, pe Pământ, trebuie să iubească şi să dăruiască iubire.

Oana Pellea interpretează rolul unei mame în spectacolul Efectul Razelor Gamma asupra Crăiţelor Lunatice, de Paul Zindel, regizat de Mariana Cămărăşan, pe care i-l dedică actriţei Olga Tudorache, „doamna teatrului românesc”. Aceasta a interpretat acelaşi rol în urmă cu 39 de ani.

Spectacolul are premiera vineri, de la ora 19.30. „Este ca o reverenţă pe care i-o fac doamnei Olga Tudorache, pentru că dânsa a jucat magistral rolul pe care îl interpretez şi eu acum”, spune Oana Pellea. Ea precizează că va fi pe scenă chiar de ziua sa pentru că asta a învăţat, să dăruiască. „Asta poate să facă un om pe Pământul ăsta, să dăruiască, să iubească şi să dăruiască iubire. Cred că de aia am venit aici pe Pământ, să înţelegem lecţia asta (…) Ăsta este cadoul meu, să muncesc, să fiu acolo”, spune actriţa.

Alături de Oana Pellea, în spectacol mai pot fi văzuţi Alexandrina Halic, Florina Gleznea şi Cristina Casian.

Spectacolul poate fi vizionat vineri la ora 19.30.

“România. Închis pentru inventar”

Scenă din România. Închis pentru inventar

O poveste dulce amară despre o lume dispărută sau nu în ’89. O călătorie în timp, o rememorare a trecutului, dar şi a prezentului acestui popor. O oglindă pusă în faţa noastră în care putem să ne vedem aşa cum eram “atunci” şi cum ne-am transformat în aceşti 20 de ani de libertate.

“Ne-am imaginat un scenariu suprarealist. Cum ar fi dacă la întoarcerea în ţară am găsi sub inscripţia ROMÂNIA o alta, scrisă de mână, în grabă: “Închis pentru inventar”. Români cu bagaje, copii, turişti, străini, televiziuni, toţi privind peste gard în România aflată dintr-odată la un moment important. O dare de seamă în faţa istoriei sau pur şi simplu un pas suspendat în aer, venind dintr-o întrebare legitimă: şi totuşi cine am fost noi în anii “aceia”. Ce am gândit, ce am visat, cu ce ne hrăneam existenţa, cum erau soarele, aerul, apa, dragostea, râsul, durerea. Erau la fel ca acum sau erau estompate de un sistem închis şi opresiv? Sau poate erau mai colorate, mai pline de substanţă într-o lume în care imaginaţia era un loc de refugiu. Acest spectacol nu este o teză sau o lecţie de istorie. E doar o înşiruire de diapozitive colorate sau alb-negru reprezentând imagini din viaţa unor oameni din lumea de atunci şi de azi. Şi poate un răspuns pentru întrebările celor mai tineri dintre noi. Două feţe ale aceleiaşi monede puse în acelaşi plan în cele 70 de minute de spectacol ”, eplică Dragoş Huluba.

Cu: Dragoş Huluba, Eduard Adam, Violeta Huluba.

Spectacolul poate fi vizionat sâmbătă 30 ianuarie, la ora 21.00.

“Romeo şi Julieta”

Carol Ionescu în rolul lui Romeo

Victor Ioan Frunză este în acest moment singurul regizor din ţară care a montat trei spectacole de Shakespeare ce pot fi văzute toate în stagiunea curentă, Visul unei nopţi de vară, A douăsprezecea noapte şi Romeo şi Julieta, toate la Teatrul Metropolis.

Ca un fel de teatru-în-teatru, Victor Ioan Frunză plasează convenţia pe o scenă construită în mijlocul scenei, actorii intrând pe rând în poveste şi funcţionând în acelaşi timp, încă de la început, ca un fel de cor ce comentează ce urmează să se întâmple: actori şi spectatori în acelaşi timp, care-şi intră pe rând în rol.

Versiunea scenică inedită a regizorului Victor Ioan Frunză îi are în distribuţie pe Carol Ionescu, Silvana Mihai / Marcela Nistor, Nicoleta Hâncu, George Costin, Sorin Miron, Andreea Grămoşteanu / Diana Cavallioti, Adrian Nicolae, Andrei huţuleac, Alexandru Pavel, Alin Florea /Andrei Radu, Flavius Călin, Costin Dogioiu, Ariana Presan, Matei Arvunescu ş.a.

Decorul şi costumele: Adriana Grand

Muzica: Tibor Cari

Silvana Mihai în rolul Julietei

”O comedie cu final tragic, aşa este gândit spectacolul de la Metropolis. Iar în prima parte comedia funcţionează chiar puternic. Romeo, interpretat de Carol Ionescu, un tânăr imberb, sedus de farmecul amorului şi ironizat în permanenţă pentru înclinaţiile lui romanţioase, se lasă sedus peste noapte de farmecele unei fete, uitând-o cât ai clipi pe cea a cărei iubire o plângea până atunci. Iar montarea insistă pe această schimbare a inimii, produsă într-o clipă, superficial şi ca în joacă. La începutul poveştii, Romeo şi Julieta sunt doi copii uşor stupizi, care se amorezează într-o seară, cu rapiditatea cu care la vârsta adolescenţei suntem tentaţi să ne dăm inima. Iar emfaza cu care îşi declara până atunci iubirea lui Rosaline, gata să moară pentru ea, îşi schimbă doar „andrisantul”, un episod mai degrabă trecut cu vederea în alte montări. Izbit de frumuseţea ochilor Julietei, Romeo va întoarce armele într-o clipă, iar cei doi vor începe un periculos joc al amorului, fără să ştie, jucându-se cu vorbele într-o noapte. Regia păstrează aici doar filonul extrem de autentic al înflăcărării adolescentine, valabilă în orice timp, acel duios-ridicol al primelor îndrăgostiri, cu tot cu doza de cruzime a acelei vârste. Silvana Mihai, în rolul Julietei, e o fetiţă în care de-abia se trezesc mugurii feminităţii, aproape o Lolita, care stă cu ursuleţul de pluş în braţe, dar declamă vorbe mari la lumina lunii, intimidată şi, în acelaşi timp sedusă, copilăroasă, dar maturizată peste noapte de un sentiment pe care nu ştie să-l controleze, cu vocea uşor groasă, în care încă nu s-au strecurat inflexiunile feminităţii care flirtează. Romeo şi Julieta sunt doi copii care până mai ieri s-ar fi putut juca frumos împreună… Într-o lume plină de ură, în care scandalurile, duelurile şi crimele se întâmplă la tot pasul, ei păstrează încă inocenţa”.

Spectacolul poate fi vizionat duminică, la ora 19.00.

30 ianuarie – Ziua UNATC „I.L. Caragiale”

De ziua UNATC, o lansare a profesorului şi regizorului Alexa Visarion

Sâmbătă, 30 ianuarie, sărbătorim Ziua Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale”. Data coincide cu ziua de naştere a dramaturgului Ion Luca Caragiale, maestrul spiritual al universităţii (30 ianuarie 1852).

Sunteţi invitaţi la această celebrare, începând cu ora 14.00, la sediul UNATC.

Sărbătorirea va consta într-o succesiune de momente axate pe activitatea celor două facultăţi ale Universităţii: Facultatea de Teatru şi Facultatea de Film.

Gazdele, cadre didactice şi studenţi, au pregătit pentru invitaţi ateliere demonstrative de teatru şi de film.

Aniversarea Zilei UNATC este marcată, după un Atelier de teatru desfăşurat în Sala Atelier (UNATC), de lansarea cărţii coordonate de Elena SauleaAlexa Visarion sau destinul vocaţiei. Publicat de editura Junimea, volumul prezintă, prin evocările mai multor generaţii de actori, regizori, critici, teatrologi şi studenţi, traseul artistic şi didactic al regizorului de teatru şi film Alexa Visarion.

În 30 ianuarie 1970, Alexa Visarion debuta pe scena studioului Casandra – IATC cu spectacolul Cartofi prăjiţi la orice de A.Wesker.

Lansarea va fi urmată de Atelier de film – Platoul de filmări UNATC; proiecţii filme de platou.

Seara se va încheia cu spectacolul Conu` Leonida de I.L. Caragiale, producţie UNATC, Master, Anul II. Coordonator: prof. univ. dr. Radu Gabriel.

Distribuţia: Conu` Leonida – Răzvan Răduţă, Efimiţa – Mădălina Oprescu, Safta – Nicoleta Marica.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.