Victoria Nuland revine pe cai mari

Pe măsură ce se apropie data învestiturii, președintele ales Joe Biden confirmă analizele ce indicau reciclarea unei bune părți a fostei administrații Obama-Clinton. Victoria Nuland (”Toria” pentru apropiații lui George Soros care țineau constant legătura cu ea când era asistent al secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice) va fi nominalizat pentru funcția de subsecretar de Stat pentru Afaceri Politice, transmite Reuters. Asta înseamnă că Nuland se va întoarce în administrație pe o poziție superioară, de coordonator al asistenților responsabili pe diferite zone geografice, inclusiv Europa.

Va reveni și Wendy Sherman, care în perioada admninistrației Obama a fost subsecretar de Stat pentru Afaceri Politice, iar acum va fi secretar de Stat adjunct al SUA. Practic, Sherman va fi numărul doi în Departamentul de Stat, iar Nuland va fi numărul trei. Secterar de Stat va fi Antony Blinken, fost secretar de Stat adjunct în administrația Obama, căsătorit cu una dintre secretarele primei doamne Hillary Clinton, unul dintre consilierii de cursă lunga ai lui Joe Biden în deceniile în care a fost senator, un tehnocrat care este răsplătit pentru loialitatea sa față Biden. Să mai spunem că Blinken oferă o imagine a statului profund. Unchiul lui Blinken a fost ambasador în Belgia, iar tatăl vitreg al lui Blinken a fost consilier al lui John Fitzgerald Kennedy și al președinților Franței. Tatăl natural al lui Blinken, Donald Blinken, a fost ambasador al SUA în Ungaria. Este prieten din copilărie cu fostul ambasador al SUA la UE Anthony Gardner (al cărui tata a fost ambasador al SUA în Spania).

Din nou despre anticorupție, valori și ONG-uri

Fără îndoială, Victoria Nuland și Antony Blinken sunt pe aceeași lungime de undă când vine vorba de partea de lume a României.

Dorința românilor de a scăpa de corupție, de a avea un guvern deschis, transparent, este vizibilă, iar liderii politici trebuie să reacționeze la asta, dacă vor să aibă succes. Însă acestea sunt decizii pe care românii și numai românii le pot lua. Admirăm lupta împotriva corupției din România, în special DNA, care a avut mult succes. A devenit un model pentru statele din regiune care au probleme similare, a mai spus Blinken, ascultat cu atenție de ambasadorul Hans Klemm. Declarația de mai sus a fost făcută în mai 2016, pe vremea guvernului Cioloș, de Antony Blinken, atunci secretar de Stat adjunct al SUA, cu ocazia vizitei sale la București.

”În Europa Centrală de astăzi, aş spune că ameninţările interne la adresa democraţiei şi libertăţii sunt la fel de îngrijorătoare. În această regiune, cele două cancere, regresul democratic şi corupţia, ameninţă visul pentru care atât de multe persoane au muncit începând din 1989. Şi, vedem lideri din regiune care în timp ce culeg beneficiile apartenenţei la NATO şi UE, par să fi uitat valorile pe care se bazează aceste instituţii. Aşa că astăzi îi întreb pe aceşti lideri: Cum puteţi dormi sub umbrela Articolului 5 al NATO noaptea, în timp ce ziua promovaţi „democraţia neliberală”, încurajaţi naţionalismul, impuneţi restricţii presei sau demonizaţi societatea civilă! Pun aceeaşi întrebare şi în legătură cu cei care protejează oficialii corupţi de urmărirea judiciară, evitând Parlamentul atunci când este convenabil pentru ei sau fac afaceri care cresc dependenţa ţărilor lor de o sursă de energie în pofida politicii declarate de diversificare””, spunea Nuland, in 2014. Dacă Nuland nu a s-a referit la o țară anume, președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a clarificat lucrurile: „Remarca doamnei Nuland include şi România. Nu numai România, dar include şi România”.

Așadar, nominalizarea lui Joe Biden va întări o dată în plus discursul despre „valori”, combaterea corupției, combaterea naționalismului, promovarea ONG-urilor.

În ianuarie 2014, într-o întâlnire cu reprezentanți ai societății civile, Nuland s-a arătat nedumerită de faptul că românii nu ies în stradă să protesteze atunci când vine vorba despre justiție și corupție. Desigur, ONG-urile au tinut cont cu asupra de măsură de sugestia implicită a lui Nuland în anii ce au urmat. Atunci, Nuland s-a întâlnit si cu Laura Codruța Kovesi.

Vizita din 2014 a survenit la scurt timp după ce Camera Deputaților adoptase o serie de modificări controversate la Codul Penal, criticate de reprezentanții diplomatici americani la București ca fiind „un pas înapoi pentru România” și „un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României”. Modificările respective vizau, printre altele, grațierea și amnistierea unor pedepse și infracțiuni, scoaterea președintelui, parlamentarilor și profesiilor liberale din categoria funcționarilor publici, redefinirea conflictului de interese și scoaterea actelor administrative din aria de cuprindere a acestuia.

În ianuarie 2015, imediat dupa învestirea lui Klaus Iohannis, Nuland a fost din nou la Bucuresti. “Bine ati venit! Ma bucur ca ati decis sa faceti o vizita atat de repede, in mandatul meu. Nu stiu daca acest lucru mi se datoreaza si mie, dar ma bucur”, i-a transmis presedintele Iohannis Victoriei Nuland. Nuland i-a raspuns lui Iohannis: ″Cu siguranta vi se datoreaza, am venit sa va vad”.

Nuland a revenit în România în ianuarie 2016, când a avut întâlniri cu Iohannis și premierul Dacian Cioloș.

În ianuarie 2017 nu a mai urmat o vizită, ci demisia lui Nuland de la Departamentul de Stat. Începea perioada Donald Trump.

Victoria Nuland și George Soros

În același an, fostul asistent al secretarului de stat al SUA pentru Europa și Eurasia s-a aflat în centrul unui scandal diplomatic, după ce pe YouTube a fost postată o înregistrare în care se aude o voce, atribuită lui Nuland, care spune „Fuck the EU”. Această propoziție ar fi fost rostită de Nuland într-o conversație telefonică cu ambasadorul Statelor Unite în Ucraina, Geoffrey Pyatt, in toiul revolutiei de la Kiev a care a dat jos regimul Ianukovici.

De altfel, Nuland a fost mâna dreaptă a vicepreședintelui Joe Biden în Ucraina, inclusiv mâna care împărțea bomboane protestatarilor anti-Ianukovici din Maidanul din Kiev.

Publicația The Hill a oferit informații despre legăturile dintre Victoria Nuland și George Soros. În timpul campaniei prezidențiale americane din 2016, Soros a făcut două mari pariuri – unul a fost că Hillary Clinton va câștiga alegerile, iar al doilea a fost că el, Soros, va reuși să modeleze guvernul Ucrainei după dorința sa, pentru ca imperiul său de afaceri să aibă teren fertil în fosta republică sovietică, scrie The Hill. Atunci când a sesizat că Donald Trump începe să crească în sondaje, Soros a început să întreprindă acțiuni petru protejarea investițiilor sale In Ucraina, nesigur politica pe care o potențiala adminsitrație Trump ar putea să o aibă față de Kiev. În 2016, Victoria Nuland a primit o mulțime de apeluri telefonice și emailuri cu solicitări de întalnire din partea lui Soros. Pe 25 mai 2016, Chris Canavan, care lucra pentru Soros Fund Management, i-a trimis Victoriei Nuland un brifing ititulat ”Problema obligațiunilor de stat ale Rusiei”. Șase zile mai târziu, Soros a bătut din nou la ușa lui Nuland, cerând o convorbire pentru a discuta despre politica europeană a migrației. ”Multe mulțumiri pentru convorbirea acordată atât de din scurt – apreciem mult”, i-a scris lui Nuland un oficial alui Soros. ”În timpul convorbirii, domnul Soros i-a promis asistentului secretarului de Stat Nuland că îi va trimite ciorna unui articol despre politica migrației, pe care îl va publica în The New York Review of Books”. Puțini oameni din lume pot să ia din timpul unora dintre cei mai ocupați diplomați americani, pentru a nu mai spune că Nuland i-a promis miliardarului să-și dea cu părerea despre un articol nepublicat.

După schimbarea puterii în SUA, Nuland s-a alăturat think-tank-ului Center for a New American Security, un incubator al propagandei neocoservatoare care îl are la loc de cinste în lista de donatori pe George Soros, cu peste 500.000 de dolari, alături de marii reprezentanți ai complexului militaro-industrial: Raytheon, Boeing, Chevron, ExxonMobil, Lockheed Martin. Denumirea organizației amintește de Project for a New American Century, care a stat la baza agendei neoconservatoare de la finalul anilor 1990.