Voiculescu a lichidat şi implantul de ţesut osos

La „Foişor” se făcea implant de ţesut osos. Spitalul avea acreditare pentru asta. Pe 11 aprilie a.c. expira. Acum, degeaba ai mai cere această acreditare, căci la „Foişor” nu mai sunt pacienţi cu probleme ortopedice. Vlad Voiculescu nu s-a expus suspiciunilor care s-ar fi ivit dacă ar fi refuzat şi prelungirea acestei acreditări. A fost cu adevărat o urgenţă pe 9 aprilie să golească spitalul şi să-l facă unitate COVID, astfel încât pe 11 aprilie să nu fie pus în faţa cererii de prelungire a acelei acreditări? Acum, dacă ai nevoie, în România, de ţesut osos, strângi bani mulţi şi te duci în Italia sau la Viena.

În chestiunea transplantului pulmonar, Voiculescu a refuzat pe faţă prelungirea acreditării. Ar fi fost al doilea refuz de acest fel şi ar fi bătut prea tare la ochi. Probabil că, dacă pandemia nu era în toi, acest ministru şi-ar fi asumat pe faţă şi acest al doilea refuz de acreditare. Voiculescu avea, iată, un tipar de acţiune, iar noi avem dreptul de a bănui că avea şi o misiune. Nu părea a fi o misiune onorabilă. Dimpotrivă. Nu are nume de infracţiune în Codul penal. Înainte de 1989 se chema „sabotarea economiei naţionale”. A fost desfiinţată după 1990. Sănătatea publică putea fi asimilată, înainte de 1990, sănătăţii economice a ţării.

Aşadar, Vlad Voiculescu nu comitea vreo infracţiune, dar cât de normal ar fi fost să fie lăsat să lichideze şi alte acreditări de implant şi transplant?

Acest ministru, şi când se apuca să repare ceva, dădea de lucru altor voiculeşti. A dat un ordin pentru a repara pângărirea ce avea loc în cazul decedaţilor cu COVID. Potrivit ordinului, cei responsabili cu îmbrăcarea decedaţilor, reprezentanţii serviciilor funerare, înţeleg că decedatul nu ajunge gol la ei şi că sunt responsabili cu îmbrăcarea de înmormântare. Ce facem cu hainele vechi? – întreabă aceşti păcăliţi.

Un păcălici a dat de lucru altor păcălici. Păcălicii sunt pacienţii sistemului nostru medical. Ard la ATI. Ori sunt ucişi de lipsa de oxigenare, cum s-a întâmplat în cea mai recentă tragedie din sistem, ventilatoare montate greşit sau care s-au blocat.

Acest Voiculescu e vinovat direct şi de această tragedie, fie şi numai pentru că a amânat comunicarea accidentului. Trebuia să fie demis de mult. Nu era demis şi de aceea a început să umble întrebarea dacă premierul Câţu este adevăratul premier al acestui guvern.

Adevăratul premier global este Big Pharma, spune un fost vicepreşedinte al Pfizer, care acuză marile companii farmaceutice de conspiraţie pentru profitul propriu şi pentru a crea condiţiile de posibilitate ale unei noi ordini mondiale, medico-totalitare.

Toată ţara aştepta demiterea lui Voiculescu în seara zilei de 12 aprilie.

Demiterea s-a întâmplat pe 14 aprilie, a mai fost necesară o gafă, una fără victime omeneşti. Voiculescu a servit-o rapid, pe 13 aprilie. Una pe zi – acesta devenise bioritmul gafelor la Ministerul Sănătăţii.