Ziua Academiei, fără porți deschise

Ziua Academiei Române, marcată în 4 aprilie, se va sărbători în acest an, pentru prima dată, departe de clădirea instituției, arată președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru MEDIAFAX. „Seniorii nu răspândesc virusul mai mult decât alţii, ci doar mor mai mult”, spune acesta.

„Pentru prima oară, (…) se va sărbători în acest an Ziua Academiei Române, de la 4 aprilie, departe de venerabila instituţie, simbolizată de clădirea de pe Calea Victoriei nr. 125 (fostele case Cesianu şi Bellu), fără ca membrii să se mai poată reuni în tradiţionala Adunare Generală festivă şi fără să se mai poată organiza Ziua Porţilor Deschise”, arată preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, într-un mesaj remis luni MEDIAFAX.

Acesta susține că omenirea a mers înainte şi a depăşit crizele numeroase prin care a trecut datorită ştiinţei, cercetării, invenţiilor şi descoperirilor făcute de savanţi şi de creatorii de valori intelectuale.

„Vă propunem să celebrăm cu toţii, în sufletele noastre, Academia, să-i conştientizăm din nou, în comunitate şi în comuniune, rolul de for suprem de consacrare a valorilor intelectuale şi de cercetare din ţara noastră. Să ne gândim – cu precădere în aceste zile – la munca şi creaţia marilor savanţi-medici din cadrul instituţiei noastre, aceia care au elaborat cele mai eficiente medicamente, vaccinuri, remedii, tehnici şi care au vindecat, prin dăruirea şi talentul lor, milioane de oameni şi au salvat milioane de vieţi. Să ne gândim la institutele de specialitate ale Academiei, mai ales la cele cu profil medical, biologic, medico-farmaceutic şi la importanta lor activitate, salvatoare de multe ori, inclusiv în aceste zile. Dacă eficienţa unora dintre soluţiile şi măsurile preconizate acum de autorităţi nu este întotdeauna evidentă, încrederea în forţa cunoaşterii ştiinţifice şi a creaţiei spirituale trebuie să rămână nezdruncinată, fiindcă omenirea a mers înainte şi a depăşit crizele numeroase prin care a trecut datorită ştiinţei, cercetării, invenţiilor şi descoperirilor făcute de savanţi şi de creatorii de valori intelectuale”, explică Ioan-Aurel Pop.

„Membrii Academiei sunt, în cea mai mare parte, persoane în vârstă, fapt pentru care anumiţi oameni – conform unor clişee perpetuate şi augmentate în aceste zile – îi privesc (mai ales acum, în vremuri de cumpănă) cu oarecare suspiciune, fără să înţeleagă că seniorii nu răspândesc virusul mai mult decât alţii, ci doar mor mai mult, mai repede şi mai des decât alţii, din cauza fragilităţii vieţii lor aproape trecute. Prezenţa părinţilor şi bunicilor în comunitate nu poate să ofere decât siguranţă, experienţă de viaţă şi soluţii pentru astfel de nenorociri, prin care seniorii au trecut şi au ieşit cu bine la liman. Dacă ştiinţa, înţelepciunea şi cumpătarea bătrânilor se unesc cu entuziasmul şi forţa tinerilor şi maturilor, atunci toate provocările pot fi rezolvate întru binele omenirii şi al poporului român”, notează academicianul.