Protestele soldate cu zeci de morti care au debutat marti, 18 februarie, in Kiev au venit la o zi dupa ce Arseni Iateniuk si Vitali Kliciko, doi dintre cei mai populari lideri ai opozitiei, s-au intalnit in Germania cu cancelarul Angela Merkel.
Luni, Arseni Iateniuk, liderul celui mai important partid de opozitie, fost presedinte al Parlamentului si fost guvernator al Bancii Nationale a Ucrainei, le-a transmis protestatarilor ca imediat dupa intoarcerea lui si a lui Kliciko din Germania va fi organizat un mars catre cladirea Radei Supreme, pe 18 februarie, ziua in care urma sa se ia in discutie trecerea la constitutia din 2004, care ar fi limitat puterile presedintelui Viktor Ianukovici.
Iateniuk a spus in fata multimii din Kiev ca ii va cere cancelarului german sprijin financiar pentru salvarea tarii de la faliment, liberalizarea vizelor si o garantarea a unui drup catre integrarea in UE. ”Avem nevoie de ajutor, nu de cuvinte. Avem nevoie de actiune din partea partenerilor europeni. Vom vedea ce pachet economic ne va fi oferit”, a spus Iateniuk, cu o zi inaintea carnagiului de pe strazile Kievului.
Faptele au venit insa mai repede din partea Moscovei. Chiar daca guvernul Federatiei Ruse avertiza inainte cu doua saptamani ca ar putea amana sine die virarea primei transe din ajutorul de 15 miliarde de dolari oferit Ucrainei pe post de contraoferta la calea integrarii in UE, Moscova a anuntat ca a oferit Kievului primele 2 miliarde de dolari. Anuntul a fost facut marti, iar la cateva ore, fortele de ordine ucrainene au inceput operatiunea de reprimare a manifestatiilor.
Ucraina a primit di partea Rusiei, pana in acest moment, 5 miliarde din cele 15 promise de Moscova in luna noiembrie 2013, pentru ca Kievul sa aleaga calea Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan si nu asocierea la UE. Se adauga la aceasta oferta reducerea pretului gazelor rusesti importate, dar si impunitatea membrilor regimului Ianukovici. De cealalta parte, Bruxelles-ul si liderii marilor state UE s-au cramponat insa prea mult de conditia eliberarii din inchisoare a Iuliei Timosenko (inamicul numarul unu al presedintelui Ianukovici), precum si de conditia contractarii de catre Ucraina a unui credit FMI, ce ar fi presupus masuri dure de austeritate. In conditiile in care 2015 era anul alegerilor prezidentiale, este lesne de inteles ca politica UE fata de presedintele Ianukovici nu a fost cea mai fericita.
Cat despre discutiile avute de liderii opozitiei ucrainene la Berlin, Arseni Iateniuk a declarat ca a cerut, alaturi de Kliciko, ca UE sa impuna sanctiuni presedintelui Ianukovici si camarilei sale, in special in privinta tranzactiilor financiare efectuate de acestia in Occident. Angela Merkel i-a asigurat pe cei doi lideri ai opozitiei ca Germania si UE vor face tot ce este posibil pentru a asigura ”un rezultat pozitiv” crizei din Ucraina.
Boxerul Kliciko este recunoscut ca un apropiat al regimului conservator de la Berlin, fiind rezident in Germania si un obisnuit al reuniunilor Fundatiei Konrad Adenauer, ai caror membri il consiliaza. Vazut de cercurile occidentale ca favorit intr-o potentiala cursa prezidentiala in Ucraina, Kliciko are insa probleme in a se inscrie in competitia electorala, tocmai din cauza perioadei lungi pe care a petrecut-o in Germania.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.