Mulți se așteptau ca după susținerea masivă pe care românii din diaspora au acordat-o țării natale în diverse forme, fie participând masiv la creșterea PIB, ani la rând, prin transmiterea unor sume considerabile acasă, fie contribuind decisiv la alegeri, problemele alor noștri, de pretutindeni, să fie identificate și analizate în cadrul primului Congres al Românilor de Pretutindeni. Așteptat de șapte ani. Evenimentul s-a dovedit însă doar un bun prilej pentru propagandă electorală, PSD și PNL strângând relațiile cu anumiți români pe care îi consideră reprezentativi pentru viitorul portofoliu electoral. Fapt dovedit și de împărțirea frățească a responsabilităților în cadrul unui secretariat tehnic: PNL a luat președinția prin deputatul Aurelian Mihai, PSD vicepreședinția prin deputatul Ovidiu Iane.
Cine să fie șeful? Ba eu, ba tu…
Principalul organizator a fost Parlamentul României. Prima ediţie a Congresului Românilor de Pretutindeni, pentru care s-au alocat circa 300.000 de euro de la bugetul de stat, s-a desfășurat în perioada 24 – 25 iunie 2016, vineri și sâmbăta aceasta. Ar fi fost o ocazie foarte bună pentru ca politicienii de la București, împreună cu români de pretutindeni, să stabilească o listă de priorități pentru a putea începe rezolvarea unor probleme pe care au noștri le semnalează de foarte multă vreme și de care până acum nu s-a ocupat nimeni. Departe de a fi un congres definitoriu în relația statului român cu diaspora, încă din faza organizatorică au fost semnalate probleme. De transparență și nu numai. Mai mult, toate discuțiile din cele două zile s-au axat nu pe fond, ci pe formă. Adică, delegaților li s-a dat spre rezolvare doar chestiunea șefiei. Cine și în ce funcție să fie ales. Desigur, dintre cei prezenți.
Organizare ”cu cântec”
Despre Congresul Românilor de Pretutindeni s-a vorbit mult de-a lungul timpului, începând cu anul 2007, atunci când Camera Deputaţilor a adoptat Legea nr. 299. Din păcate, prima ediţie a Congresului Românilor de Pretutindeni a avut drept unic scop desemnarea Consiliului Românilor de Pretutindeni, ai cărui membri au putut să fie aleşi numai dintre delegaţii validaţi în baza unor liste de minimum 250 de susţinători unici din statul de reşedinţă. Mai întâi s-au cerut 500 de semnături care să fie adunate în doar câteva zile. Chiar și după ce s-a anunțat reducerea la 250 de semnături, au existat cereri întemeiate de anulare a Congresului. Pentru motivul că ”nu oglindește, în niciun fel, realitatea existentă în diasporă”. A urmat apoi o altă discuție, legată de transmiterea în termen și potrivit metodologiei a semnăturilor în original, a celorlalte acte, și validarea dosarelor. Aici a apărut o altă problemă gravă. Nici vorbă de 300 de participanți (care să justifice, de altfel și suma alocată). În urma procedurii de înscriere și trimitere a documentației necesare pentru participarea în calitatea de delegat la Congresul Românilor de Pretutindeni, fuseseră primite și analizate până la data de 6 iunie a.c., 52 de dosare ale candidaţilor. Pe 7 iunie 2016 s-a dat publicității lista celor 46 de delegați admiși din 300 de locuri disponibile, ceea ce demonstra, oricum, nivelul scăzut de interes pe care românii din afară îl manifestă pentru astfel de întruniri, potrivit Romanian Global News. Într-un final, dintr-un condei, și cei 46 s-au făcut 48, nimeni nu știe cum. Cert este că organizații importante ale românilor de pe continentul american, dar și din Australia, Noua Zeelandă și Europa nu au fost reprezentate.
În loc de 300 de participanți, doar o mână a apropiați ai puternicilor politici ai zilei
”Organizarea diasporei nu este un lucru uşor, iar aceasta devine şi mai complicată atunci când Bucureştiul îşi exercită influenţa de la distanţă prin diverse manipulări politicianiste şi interesate. Mai nou, ochii guvernanţilor stau acum pe economiile diasporei care se doresc a fi «investite» în România”, semnalau lideri ai diasporei independente încă din luna aprilie, când s-a cerut ca evenimentul să nu fie organizat doar de formă, ci discuțiile să se axeze pe fondul problemelor întâmpinate de români:
A urmat apoi contestarea listelor de susținători ai delegaților. Secretariatul tehnic trebuia, potrivit metodologiei, să facă publice listele depuse de cei 48 de candidați cu susținătorii lor. Secretariatul tehnic al congresului nu numai că nu a răspuns solicitărilor scrise făcute pe această temă, dar i-a informat pe curioși că aceste liste nici nu vor fi făcute publice, in ciuda metodologiei foarte clare, asumată prin documente oficiale. Jurnaliștii au scris despre faptul că există riscul ca acest gest să îi delegitimeze chiar pe toți participanții la congres. În final, validarea ultimelor dosare s-a făcut cu depășirea termenului limită. Ceea ce a confirmat bănuiala unora că, până și pe lista celor 48, unele participări ar fi fost adăugate cu pixul. Fără să existe și dosarul oficial depus și care să mai și respecte toate regulile.
48 de mândri români participanți, aleși pe sprânceană. Mereu aceeași
Romanian Global News, agenție de știri, a dat câteva exemple semnalate din diaspora: cazul Ion Sarega, reprezentantul din SUA care a depus dosarul în timp util, dar care este mai faimos pentru cazierul său decât pentru implicarea lui în viața comunitară românească; în cadrul comunităților românești din Bulgaria și Serbia există suspiciuni întemeiate că o unele semnături care au fost trimise de unii delegați sunt ale unor cetățeni bulgari și sârbi care se declară bulgari și sârbi, nu români sau vlahi; surse de la Chișinău au declarat pentru corespondentul Romanian Global News că Svetlana Captari, singura persoană înscrisă ca și „congresmen” la așa zisul Congres al Românilor de Pretutindeni ar putea fi aceeași persoană cu Svetlana Chirtoacă, implicată în afacerile controversate ale unei companii farmaceutice din R. Moldova și investigată de Rise Moldova. Ancheta aici: https://www.rise.md/articol/piata-medicamentelor-tranzactii-suspecte-pe-filiera-moldo-bosniaca/ Și cu „congresmenul” care vrea să reprezinte pe cei jumătate de milion de români din Ucraina, ar putea fi ceva probleme. http://adevarul.ro/locale/suceava/contrabanda-tigari-vama-siret-1_51af2ab2c7b855ff565e206b/index.html
Metoda dezbinării a avut succes
La Congres, principala preocupare a celor 48 de delegați a fost să-și desemneze șefii. Nimic în plus. Nici o problemă importantă nu a fost abordată. Consecința a fost că unii dintre cei care s-au înscris la Congres cu bună credință, după ce și-au dat seama de provocare, au reacționat. Firește, nu după cum își doreau politicienii de la București.
Un exemplu: după prima parte a discursurilor sforăitoare ale oficialilor români din prima zi, Daniel Țecu, președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa (FADERE), care locuiește în Spania, a spus că evenimentul, care ar fi trebuit sa fie ceva benefic pentru românii din diaspora, a fost pervertit din cauza proastei organizări.
Mesajul său este disponibil și pe youtube.
https://www.youtube.com/watch?v=VKohaHGqCHo&feature=youtu.be
Țecu, care reprezintă 64 de asociații ale românilor, a explicat și de ce a propus ca șefii doriți de București să nu fie propuși și validați de Congres.
”Congresul ar fi trebuit organizat de către românii din diaspora, nu de către Parlament.
Am auzit aici că se doreşte crearea unui partener de dialog care să reprezinte românii de peste hotare. Este total ilogic că dacă se doreşte un partener de dialog cu Statul român, acesta să fie construit de către Parlament”.
Tot el a confirmat și presiunile politicienilor: ”Am văzut în toată această zi cum organizatorii, deputați şi senatori, au intervenit când nu le-a plăcut ceva sau ironizat propuneri care nu le-au plăcut”. Din perspectiva sa, pentru a fi reprezentativ, Consiliul ar trebui să fie construit de către românii din diaspora. Dar, a spus Țecu: ”Suntem aici 4o şi ceva de români dintr-un număr de 7 milioane. Înţeleg că ar fi trebuit să fim 300. Un număr insuficient. Nici măcar jumătate. Cum să ne permitem să spunem că noi reprezentăm diaspora? Pe de altă parte, lipsesc reprezentanţi din comunităţi foarte importante: Franţa, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi multe altele. Acest Consiliu dacă va fi ales acum, nu va reprezenta pe toţi românii de peste hotare. Reprezintă doar români din anumite ţări”.
Daniel Țecu a confirmat totala lipsă de transparență: ”Am auzit că sunt unii care au luat listele de la partid de acum câţiva ani şi le-au copiat în aceste formulare. Am cerut organizatorilor să publice listele dar, cum sunt complice la falsificarea listelor, nu au nici un interes să publice aceste liste. Trecând peste faptul că au fost validați 48 de delegați, la intrarea în sală s-au descoperit că de fapt sunt 49”.
O problemă gravă a fost aceea a nerespectării regulamentului care prevedea ca, la Congres, să participe doar câte un delegat din fiecare țară. ”Cap II, aliniatul 9: Candidatura este admisă doar într-un singur stat, însoţită de o singură listă. Cu toate că acest articolul nu defineşte noţiunea de stat (vorbim aici de stat naţional, sau din perspectiva americană, de stat că element constitutiv al unei naţiuni mulţi-statale), în orice caz, ceea ce este clar este că o astfel de metodologie, ar însemna în fapt validarea numai unui singur candidat din fiecare stat care ne-ar duce, nici mai mult nici mai puţin, decât la o prezenţă la acest Congres de numai 12 persoane! Statele din care s-au primit aplicaţii fiind: Italia, Serbia, Marea Britanie, Belgia, Spania, Austria, Irlanda, Grecia, Bulgaria, SUA (California şi Florida), Ucraina şi Kazahstan)”, a explicat Țecu.
O altă neclaritate a organizatorilor s-a referit la permisiunea de a participa la Congres a persoanelor care fac politică și reprezintă, deci, un partid. ”Organizatorii au anunţat că nu vor participa la acest congres persoane implicate politic. Între timp însă au fost mai mulţi care făceau politică, şi-au dat demisia, după care au venit ca delegaţi. Ori îi lasă să candideze indiferent de funcţia din partid, ori ar fi trebuit să fie o regulă clară în aşa fel încât delegaţii nu ar fi trebuit să fie membri de partid cu cel puţin un an înainte”.
Președintele FADERE a propus ca participanții să nu aleagă Consiliul, mai ales că era foarte neclar care vor fi rolul, scopul, regulamentul, atribuțiile acestui organism. El a cerut delegaților să nu se compromită conducând ceva ce nu există și să iasă cu faţa curată în faţa României şi în faţa românilor din diaspora, ci să fie alese comisii de lucru cu atribuții clare: ierarhizarea problemelor cu caracter general sau zonal ale românilor, stabilirea unui regulament clar al consiliului, o strategie pentru viitoarele alegeri ale reprezentanților.
Din 48, 35 vor fi șefi!
Cum scenariul și regia erau deja stabilite, astfel de propuneri au fost bineînțeles, ignorate cu desăvârșire. Și s-a votat un Consiliu la Congresul Romanilor de Pretutindeni. Comunicarea oficială sună extrem de pompos. ”Congresul românilor de pretutindeni, care s-a desfășurat la Palatul Parlamentului, a ales în cadrul lucrărilor de sâmbătă Consiliul românilor de pretutindeni. Acesta este format din 35 de membri și este forul de reprezentare a românilor din diaspora în fața autorităților statului român. Consiliul este condus de un Birou executiv, alcătuit din nouă persoane, președintele, prim-vicepreședintele, secretarul general și șase vicepreședinți, toți cei nouă membri fiind aleși la congres”.
A fost ales și președintele Consiliului în persoana lui Marius Livanu, un român care trăiește în Italia și care este lider al Bisericilor Penticostale din Italia și Pastorul Bisericii Philadelphia- Mansue, Italia.
Bănuiala este aceea că, pe baza generoaselor promisiuni de culise, Livanu va impune implementarea tuturor ordinelor primite ”de sus”. De altfel, el a și declarat: „Deocamdată suntem în faza de lucru. Urmează dezbateri cu privire la statutul și regulamentul în care vor fi prevăzute atribuțiile Consiliului, ale președintelui, ale Congresului”. Prim-vicepreședinte a fost desemnat Tommy Tomescu (Marea Britanie), însă problemele semnalate de românii din această țară nu au fost discutate. Pe holuri se vorbea despre îngrijorări referitoare la accesul pe piața muncii și impunerea deciziei ca alocațiile pentru copiii românilor din Anglia și din UE să fie micșorate la nivelul celor din România, chiar dacă ei trăiesc în altă țară a Uniunii Europene.
Mesaje de încurajare pentru cei 48 de ”români reprezentativi”
Sandra Pralong, consilier prezidențial: ” Vocea dumneavoastră este prea importantă pentru statul român să ne reîntoarcem la vechile metehne. Este pentru prima oară în istorie când un președinte a declarat românii de pretutindeni prioritate strategică pentru România”.
Rodica Nassar, PSD, vicepreședinte Camera Deputaților: ”Prin intermediul dumneavoastră, vocea românilor de pretutindeni se aude nemijlocit în Parlamentul României și va continua să se afirme instituțional prin intermediul Consiliului Românilor de Pretutindeni”.
Dan Stoenescu, ministru pentru românii de pretutindeni: ”Avem toate premisele să creăm o legătură cu dumneavoastră care să fie în beneficiul nostru, al tuturor”.
Președintele Klaus Iohannis nu a transmis nici un mesaj.
UPDATE: Astăzi a fost lansată o petiție prin care se cere ca Parlamentul României să invalideze Congresul Românilor de Pretutindeni. Semnatarii acestei petiții anunță că ”se dezic total și fără echivoc față de reprezentanții și organizatorii Congresului Românilor de Pretutindeni din data de 24-25 iunie 2016, congres rezultat din aplicarea legii 299/2007, un Congres organizat în plină campanie electorală și sub umbra ilegalității. Cerem să nu fie recunoscut un Consiliu care rezultă în urma unei reprezentativități infime și blamat încă de la început de îndoiala ilegalității”. În scurt timp de la lansare petiția acumulase deja peste 100 de semnături de români din întreaga lume, deci peste numărul de participanți la Congres. Semnatarii contestă metodologia deficitară de alegere a delegațiilor și contestată în varii ocazii și acuză lipsa unor criterii clare (sau lipsa credibilității lor) de selecție pe baza unor competențe și/sau studii minime; lipsa reprezentativității (sau insuficienta reprezentare) a unor comunități importante din diaspora cum ar fi SUA, Canada, Germania, Franța, Norvegia, Suedia, Danemarca, Portugalia, Finlanda, Australia (cu mențiunea că asupra delegatului SUA planează suspiciunea comiterii unor fapte penale; timpul insuficient de când a fost anunțată organizarea Congresului, fapt ce a împiedicat depunerea de dosare de către doritori; stabilirea empirică a criteriilor de selectivitate a delegațiilor pe baza unor liste cu semnături din partea unor susținători (și insuficiența semnăturilor). Petiția este vizibilă aici
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.