Băsescu dădea dovadă de obrăznicie tipic pedelistă când a indicat guvernului, la Pro TV, pe 19 octombrie 2010, noi şi mult mai drastice reduceri de personal bugetar după cele care au adus deja aproape în faliment funcţia publică. Tupeul de maidan al Băsescu nu mai avea nici o limită având în vedere că la Administraţia Prezidenţială stăpânea o autentică schemă nesmiţită de de personal, triplă chiar faţă de cele ale predecesorilor post-decembrişti, cu numai puţin de 110 consilieri, dintre care 19 cu lefuri grase şi alte avantaje de ministru sau de ministru adjunct. Numai în ultimul an a adus la Cotroceni, zece consilieri prezidenţiali cu leafă de ministru, iar angajarea unui medic sau a unui profesor ori a unui poliţist putea fi făcută doar dacă erua daţi afară, pensionaţi sau dacă mureau alţi şapte.
După ce a cerut decimarea Parlamentului României – pentru a rămâne cu o singură cameră aşa cum este cea a Robertei Anastase – şi a impus nimicirea sectorului bugetar prin reducerile de personal şi strivirea lefurilor şi aşa mizere, Traian Băsescu asmute guvernul docilului său premier, Emil Boc, să intre şi mai adânc cu satârul în rana sângerândă a aruncării nemiloase în stradă a altor oameni, a căror singură vină e că nu au ales să lucreze în mediul privat.
“România trebuie să încheie cu succes Acordul cu Fondul Monetar Internaţional. Mai avem de îndeplinit două condiţii: Legea pensiilor – promulgată şi Legea salarizării. Trebuie să continue reducerea de personal, pentru că nu mai putem plăti pe salarii 43 de miliarde de lei, ci doar 39. Asta este condiţie de fond. Până acum s-au redus 27.000 de salariaţi. Până la 70.000 mai este. Asta era situaţia în luna august, să vedem cum evoluează în următoarele luni. Sper ca Guvernul să menţină viteza de reducere a personalului”, a spus fără să clipească, la Pro TV, garantul constituţional al statului român.
La acelaşi post TV care în campania electorală de anul trecut s-a arătat execsiv de amabil cu Traian Băsescu – dacă ar fi să luăm doar două prestaţii precum a fost cea de la emisiunea de umor manelistic şi ce la emisiunea auto cu picioare lungi – domnul preşedinte al ţării noastre insistat pe marginea acestui subiect: “Urmează o perioadă de consolidare macroeconomică, ce înseamnă continuarea reformelor. Descentralizare, reducerea numărului de personal. Nu voiam să trecem peste ideea şi să credem că terminarea acordului cu FMI înseamnă că de acum putem trece iarăşi la dezmăţul bugetar. Urmează o perioadă de consolidare a finanţelor publice, ceea ce înseamnă continuarea procesului de reducere a cheltuielilor, inclusiv în 2011”.
Din mai de când a anunţat reducerile bugetare, Traian Băsescu a rămas cu aceeaşi, practic, schemă nesmiţită de personal: au plecat faţă de atunci doar nouă oameni, dar în mod natural având în vedere că, de exemplu, consilierul de stat Bogdan Tătaru nu a fost restrucurat ci doar un pic “detaşat” ca Ambsador Extraordinar şi Plenipotenţiar pe lângă Sfântul Scaun, Republica San Marino şi Ordinul Suveran de Malta. Şi alţii ca el.
Aşa de face că acum Cotrocenii au 204 de salariaţi în scripte oficiale, deşi alocările bugetare arată că e vorba despre 255 de posturi. În iunie 2010 erau cu doar 9 mai mulţi, adică 213.
19 consilieri prezidenţiali şi de stat, plătiţi cu lefuri grase de ministru şi respectiv de ministru adjunct, este silit să suporte la Palatul Cotroceni şi aşa împovăratul contribuabil român. La lefuri se adaugă şi privilegiile: cabinet şi deservenţii proprii aferenţi. Echipa acestui Băsescu este triplă faţă de cea din timpul preşedinţiei lui Emil Constantinescu şi dublă faţă de cea a mandatului lui Ion Iliescu.
Ajutoare tăiate de la români pentru consilieri păstraţi
Schema nesimţită de personal de la Administraţia Prezidenţială a lui Traian Băsescu este asigurată de la bugetul de stat, cel pe care îl alimentează românii prin jupuirea reprezentată de taxe şi impozite. Aceiaşi români cărora şeful statului şi adepţii săi le cer cu un tupeu şi o obrăznicie nemaiîntâlnite să fie solidari cu puterea şi să accepte sacrificii. Garantul constituţional al statului român nu a făcut nici un sacrificiu şi nici nu şi-a manifestat solidaritatea cu poporul oropsit, căruia i s-a tăiat din salariu, căruia i-a fost blocat ajutorul pentru handicap, căruia i-a tăiat din pensie, din alocaţii.
Schema de consilieri prezidenţiali şi de stat este la fel de încărcată şi acum după ce a cerut sacrificii în numele solidarităţii pentru depăşirea crizei. Cea care din una economică a devenit una socială. „Problema nu este dorinţa guvernului de a reduce salariile sau pensiile, ci realitatea este că nu există bani”, este enormitatea debitată numai în septembrie la Radio România Actualităţi.
Doi pe-un loc
Lui Traian Băsescu nu îi este suficient un singur consilier prezidenţial pentru economie, care este Bujor Teodoriu, aşa că şi-a mai luat un altul pentru economie internaţională, Alexandrina Gătej. Aceluiaşi Băsescu nu îi e de ajuns un consilier pentru relaţii internaţionale, l-a adus şi pe Leonard Orban pentru relaţii europene.
În vremuri normale, aducerea de consilieri specializaţi în aparatul unui şef de stat poate fi privită ca fiind normală având în vedere importanţa funcţiei. Sunt vremuri de criză, însă.
Păstrarea schemei nesimţite de consilieri poate fi privită ca o dovadă că Băsescu şi şleahta sa pedistă susţin sacrificarea plebeilor, nu a şi a conducătorilor.
Zece bugetari mititei cât un consilier băsescian
Un consilier prezidenţiali de-ai lui Băsescu este plătit cu aproximativ 10 salarii minime de bugetar tăiate de guvernarea sa: 5.000 de lei. Înmulţiţi cu zece! Şi mai adăugaţi nouă lefuri de consilier de stat de vreo 4.000 de lei. Mai vreţi şi alte calcule?!
Un singur consilier a pierdut Traian Băsescu anul acesta: pe Bogdan Tătaru Cazaban, pe care şi l-a numit nici mai mult, nici mai puţin decât ambasador al României laVatican. Ca să suporte mai uşor criza şi să nu se zică faptul că nu a făcut restructurări la Cotroceni.
Şi ca să nu cumva să facă restructurare nemiloasă, Băsescu nu l-a lăsat pe drumuri pe fostul ministru al Agriculturii Mihail Dumitru. L-a numit într-o comisie de-ale sale, la Cotroceni!
Ce-a fost la alţii
În timpul preşedinţiei sale, Emil Constantinescu a avut în medie doar trei consilieri prezidenţiali: Zoe Petre, Dorin Marian şi Cătălin Harnagea. Plecaţi la un moment dat, locurile ultimilor doi au fost luate de Constantin Degeratu şi de Valentin Ionescu. Trecător, acelaşi rang l-a avut şi Sorin Moisescu.
Ion Iliescu a avut şase consilieri prezidenţiali, conform Decretului Prezidenţial 610 din 20 decembrie 2000: Ioan Talpeş, Octavian Ştireanu, Gheorghe Zaman, Simona-Mirela Miculescu, Corina Creţu şi Mihai Constantinescu. Prin Decretul Prezidenţial 126 din 10 martie 2004, Ion Iliescu l-a înlocuit pe Ioan Talpeş cu Rodica Stănoiu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.