Elena Udrea şi Maria Grapini, campioane la gargară

Mai mult de jumătate dintre străinii veniţi în România nu sunt turişti propriu-zişi. Turismul balnear din România atrage cei mai puţini turişti străini. Câţi au venit în 2013 şi în 2014. Care a fost prioritatea ministreselor Elena Udrea şi Maria Grapini.

Turişti străini şi nu prea

Statisticile pe care le publică regulat INS ne arată că numărul turiştilor străini care vin în România creşte de la lună la lună. Nu cu mult, dar creşte. Anual, creşterea este în medie de 8 sau 9%. Numai că statisticile INS nu sunt decât cifre seci privind sosirile în unităţile de cazare. Statisticile nu fac disticţie între, să zicem, o familie din Olanda venită să viziteze obictive turistice şi un agent comercial venit să încheie un contract sau un şofer de tir care se cazează într-ul motel de lângă Sibiu. Toţi intră la categoria „turişti” pentru că au înnoptat într-un hotel, motel, pensiune, hostel etc. De altfel, iată ce spun unii dintre liderii patronatelor din turism: „În jur de 50-55% dintre străinii care vin în România, în mare parte cei cazaţi în Bucureşti, nu sunt turişti, ci persoane venite în interes de afaceri, probleme de serviciu etc. Deci nu se poate vorbi de un număr mare de turişti străini care vin în România, sau de un număr mare de străini care vin în România pentru obiective turistice”.

Vă prezentăm două statistici:

• anul 2013: 1.714.538 de „turişti străini înregistraţi în unităţi de cazare”, din care 1.308.260 de turişti străini înregistraţi în unităţi de cazare din Bucureşti şi alte 39 de capitale de judeţ, exclusiv Tulcea.

• ianuarie – mai 2014: 634.692 de „turişti străini înregistraţi în unităţi de cazare”, din care 515.570 înregistraţi în Bucureşti şi alte 39 capitale de judeţ, exclusiv Tulcea.

Dazastrul din turismul balnear

După cum se poate observa, cifrele oferite de INS care, comparativ cu alte ţări care nu au şi litoral şi munte şi deltă etc., nu sunt mari în sine, iar dacă îi scădem pe cei care nu sunt turişti propriu-zişi, situaţia nu este deloc roz. Dar, atenţie, situaţia este dramatică în cazul turismului balnear:

• În întreg anul 2013, turiştii străini înregistraţi în unităţile de cazare din staţiunile balneare au fost foarte, foarte puţini, ţinând cont că sezonul durează 12 luni: 32.149. O medie lunară de 2.679 de turişti străini în condiţiile în care în România sunt peste 30 de staţiuni balneare, dintre care 10 sau 12 bine cunoscute şi în străinătate.

• În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2014, în staţiunile balneare s-au cazat 9.128 de turişti străini. O medie de 1.825 pe lună.

Românii (din vestul ţării) preferă Ungaria

O altă statistică, de această dată care nu este oferită de INS, dar care a reieşit în urma unor documentări ale cotidianul.ro: în 2013, cca 105.000 de români s-au cazat în staţiunile balneare din Ungaria, Gyula şi Hajduszoboszlo. Este adevărat, 85% dintre aceştia sunt din partea de vest a ţării, cele două staţiuni fiind foarte aproape de graniţele României. Nu intră în categoria românilor care s-au cazat în cele două staţiuni românii – peste 30.000 – care au trecut graniţa (în special la Gyula) doar pentru cca 12 ore de „băi”. Documentarea nu a vizat şi românii care au ales alte staţiuni balneare din Ungaria. Nu a făcut obiectul documentării nici numărul turiştilor din alte ţări cazaţi în cele două staţiuni amintite.

Paradoxal, dintre cei 32.149 de turişti străini veniţi în 2013 în staţiunile din România, cei mai mulţi, 8.996, au fost din Ungaria. Pe locul 2 sunt cei care au venit din Republica Moldova: 7.467.

În ceea ce-i priveşte pe maghiari, este posibil ca numărul lor să scadă în acest an. O spun datele parţiale. În primele 5 luni ale anului 2014, numărul maghiarilor veniţi în staţiuni balneare din România este mai mic: 2.506 în perioada ianuarie-mai 2013, 1.780 în perioada ianuarie-mai 2014; a crescut numărul turiştilor din Moldova, 2.490 (ianuarie – mai 2013), 3.123 (ianuarie . mai 2014). Trebuie însă să precizăm că numărul mai mare al moldovenilor veniţi în primele 5 luni în staţiunile balneare se datorează în special creşterii în ianuarie 2014 (faţă de ianuarie 2013) a numărului celor de rit ortodox vechi care au sărbătorit revelionul lor în România.

Super prioritatea turismului românesc

Poate foarte multă lume se va întreba care a fost poziţia mai-marilor turismului românesc faţă de turismul balnear. Răspunsul îl dăm noi, utilizând „materialul clientului”.

Urmăriţi cu atenţie mai multe declaraţii:

• „Am stabilit că prioritatea naţională din domeniu o reprezintă turismul balnear. România are o treime din izvoarele termale din Europa şi cred că putem ajunge să fim una dintre primele destinaţii europene în turismul balnear (…) Bucureştiul stă pe un izvor de apă termală şi fie se ştie acest lucru şi nu a fost valorificat, fie nu se ştia până acum”. (Elena Udrea – 22 decembrie 2008 – audiere la comisiile parlamentare înainte de a fi votată ministru al Turismului).
• „Aş dori ca ministerul să se implice în exploatarea izvoarelor termale din nordului Bucureştiului. Acum urmează să găsim formula legală pentru construirea unui complex balnear în zona izvoarelor termale despre care am mai pomenit”. (Elena Udrea – 28 ianuarie 2011 – la Târgul internaţional de turism de la Madrid).
• „Nu multe oraşe au resurse balneare, cum are Bucureştiul. Noi avem în nordul Capitalei. Resursa balneară este în administrare privată – o companie privată. Trebuie un parteneriat cu acesta pentru a construi un centru balnear în Capitală. Trebuie găsit un partener privat” (Elena Udrea – 24.08 2011 – conferinţă de presă la MDRT)
• „Priorităţile în domeniul turismului vizează un parteneriat pe turismul balnear, vrem să scoatem în faţă bogăţia pe care o avem în resurse minerale, precum şi turismul cultural”. (Maria Grapini – 28 ianuarie 2013 – audiere la comisiile parlamentare înainte de a fi votată ministru al Turismului).
• „În Coreea vom promova două produse turistice: turismul de sănătate şi balnear şi turismul cultural”. (Maria Grapini – 4 noiembrie 2013 – la World Travel Market de la Londra)
• „Am discutat cu primarul Sorin Oprescu, pentru că probabil dumneavoastră, presa, ştiţi, există un potenţial balnear al Bucureştiului. Există apă termală în spatele Casei Presei, e un ştrand acolo, care de mult timp e într-un fel abandonat, din cauza neclarităţii proprietăţii”. (Maria Grapini – 4 decembrie 2013 – conferinţă de presă)

P.S. Concluziile le trageţi dumneavoastră.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.