Enki Bilal, autorul de BD, cucereşte Luvrul şi piaţa de artă

O licitaţie, un album şi o expoziţie la Muzeul Luvru aduc în centrul atenţiei, lunile acestea, creaţia lui Enki Bilal.

Pe numele real Enes Bilalović, Enki Bilal s-a născut în Iugoslavia, dintr-un tată bosniac, care a fost croitorul lui Tito, şi o mamă slovacă. Familia a emigrat în Franţa, în 1960. În 1971, tânărul a câştigat un concurs organizat de faimoasa revistă de benzi desenate „Pilot”, cu prima sa povestire, „Chemarea stelelor”.

Enki Bilal este în primul rând un excelent desenator, care s-a afirmat în perioada conceptualistă a artei contemporane. Un artist format însă mai puţin în spiritul happening-ului şi pop art, cât în cel al filmelor semnate de Méliès, al peliculei “Metropolis” a lui Fritz Lang, al romanelor de science fiction ale amerianului Philip K. Dick şi al înaintaşilor săi în domeniul BD, Jijé sau Mézières.

Estetica lui este una foarte populară, imediat recognoscibilă. A avut de la început succesul unui pop star, acordă sesiuni de autografe la care publicul se îmbulzeşte.

Enki Bilal în atelierul său, în 2012

Star al BD-ului, Enki Bilal are în paralel şi o carieră de pictor. Casa de licitaţii “Artcurial” va pune în 29 octombrie în vânzare, la Paris, pânzele lui care au fost expuse până acum la New York, Beijing şi Berlin. Expoziţia intitulată “Oxymore” a cuprins 15 lucrări de mari dimensiuni, în care artistul a reluat temele care-i sunt atât de dragi, de 40 de ani încoace: femeia, senzualitatea, cuplul, lumea animală sau chess-boxing-ul, sport inventat de el, amestec de şah şi de box.

Încă din anii ’70, Bilal folosea culoare în ulei, guaşă sau acrilic în benzile sale desenate. O practică nu tocmai curentă în epocă. Benzile desenate primeau atunci culoare în tipografie. De fapt, toate benzile desenate ale artistului dovedesc ochiul şi rezolvarea formală şi cromatică a unui pictor. În 1984, Bilal, care tocmai realizase decorul în sticlă pictată pentru filmul “Viaţa e un roman”, al regizorului Alain Resnais, s-a aventurat în primul său scurtmetraj, “Femeie grafică”, realizat integral în aceeeaşi tehnică. Dar proiectul a eşuat.

Bleu Sang

În 1995, Enki Bilal nu mai foloseşte cerneala, ci apelează la decupajul clasic. Lucrează viniete izolate pe care le prelucrează apoi pe computer înainte de a pune textul cu o fontă tipografică. Rezultatul, în 2009, tot la “Artcurial”, autorul pune în vânzare toate desenele sale pentru albumul “Animal’z”, adică 350 de piese. 70% dintre ele sunt cumpărate, aducându-i aproape un milion de euro, adică mai mult de două ori decât îi adusese vânzarea albumului.

Enki Bilal s-a aplecat asupra picturii de două ori. Prima dată, în 1994, cu un asamblu de 10 pânze, intitulat „Bleu Sang”. Una dintre ele a fost vândută la “Artcurial”, în 2007, pentru 177.000 de euro, preţ care l-a plasat dintr-odată la o cotă remarcabilă.

Cele 15 pânze de format mare care vor fi prezentate la “Artcurial” nu sunt benzi desenate mărite, nici naraţiune. Este vorba despre o operă în care imaginaţia privitorului este provocată numai de pictură. Personajele, surprinse în acţiune, nu-şi mai schimbă poziţia în imaginea următoare.

Sfârşit de partidă

“Această expoziţie este un eveniment fără precedent care înlătură în sfârşit frontierele între banda desenată şi artiştii ei pentru a-i îngloba în terminologia şi în lumea atât de nobilă şi de închisă care este «Arta Contemporană»”, anunţa “Artcurial”. Puţin cam pretenţios, pentru că expoziţia urmează altor evenimente dedicate autorilor de BD, cum ar fi cele organizate de “Pinacoteca” din Paris, americanului Robert Crumb, lui Jochen Gerner, Killoffer sau Pierre LaPolice.

Piesele-far ale licitaţiei par a fi „Chessboxer”, estimat la 60.000-80 000 de euro, „Humanifemale” (50.000-70.000 de euro), „Trouble trouple” (80.000-100.000 de euro) „Cruxymore Envol ULM” (80.000-100.000 euros).

Licitaţia va fi urmată de apariţia, în 23 noiembrie, a unui album de benzi desenate, intitulat “Fantomele Luvrului”, tipărit de Editura “Futuropolis” în parteneriat cu Muzeul Luvru. Artistul s-a oprit asupra operelor emblematice, picturi, sculpturi, obiecte; Gioconda, Victoria din Samothrace, un Christ, o mască egipteană… A fotografiat 400 dintre ele, cel mai adesea dintr-un unghi neaşteptat. Dintre ele a ales 22 pe care le-a printat pe pânză, pictând apoi, cu acrylic sau pastel, 22 de fantome. El povesteşte în album biografiile personajelor, circumstanţele în care au fost create lucrările.

Albumul Fantomele Luvrului

Planşele albumului vor fi expuse la Luvru din 20 decembrie până în 18 martie, în Sala „Sept Cheminées”.

Cineast, autor de BD, creator de decoruri, pictor, Bilal vorbeşte despre epoca noastră, dar şi despre viitor. Fiinţe cibernetice, suferind după ce toate resursele planetei au fost epuizate, trăind în centre urbane în timp ce deşerturile sunt invadate de animale modificate genetic, ne întâmpină în povestirile sale desenate. Angajat activ pe canalele de informaţii şi fan al sportului, desenatorul originar din Balcani făcuse să sară în aer Turnul Eiffel, în 1998, în “Le Someil du monster”, cu mult înainte de 11 septembrie.

Autor răsfăţat, “Bilal… se bate de multă vreme cu mâinile pe pânză”, scria Vincent Bernière, apreciind că tabla lui de şah este întreaga lume, iar în giganticul joc chess-boxing “dragostea, poezia grafică şi talentul l-au consacrat rege“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.