Omagiu României, aici şi în lume

Festival “SoNoRo”, la Verona, Torino şi Veneţia

România îşi sărbătoreşte Ziua Naţională la 1 Decembrie, dată care aminteşte şi celebrează momentul cel mai reprezentativ al istoriei şi existenţei poporului român, unirea tuturor conaţionalilor într-un singur stat, realizată în 1918. Purtători de cuvânt ai romanităţii orientale, românii şi-au păstrat neîntinată limba şi numele, amintitor al Romei Eterne. Ca şi Italia, România s-a format de la mijlocul secolului al XIX-lea, dispărând succesiv hotarele care-i despărţeau pe români. Italia a reprezentat, totodată, unul dintre modelele care i-au ajutat pe bărbaţii de stat români în construirea statului modern.

Pentru a marca această importantă sărbătoare, “Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică” de la Veneţia organizează turneul “SoNoRo Bucharest Festival On Tour”, care se va desfăşura în perioada 29 noiembrie – 1 Decembrie în trei oraşe din Italia: Verona, 29 noiembrie, ora 18.00 la Conservatorul “Evaristo Felice Dall’Abaco”, Torino, 30 noiembrie, ora 20.00, la Conservatorul de Muzică “Giuseppe Verdi”, şi Veneţia, 1 Decembrie, ora 19.00, la Conservatorul de Muzică “Benedetto Marcello”.

Concertele turneului “SoNoRo Bucharest Festival On Tour” vor fi susţinute de trei muzicieni români: Vlad Maistrovici – vioară, Răzvan Popovici – violă şi Christian Naş – violă. În program, piese de George Enescu, Wolfgang Amadeus Mozart, Béla Bartók, György Ligeti, Antonín Dvořák şi Johann Halvorsen.

Turneul “SoNoRo Bucharest Festival On tour” este organizat în colaborare cu Consulatul General al României la Trieste (pentru etapele Verona şi Veneţia), Asociaţia “Open Onlus” din Verona (pentru etapa Verona), Primăria oraşului Torino şi Consulatul General al României la Torino (pentru etapa Torino) şi beneficiază de patronajul următoarelor instituţii: Ambasada României în Italia, Regiunea Veneto, Regiunea Piemonte, Provincia Verona, Provincia Torino, Provincia Veneţia, Primăria oraşului Verona, Primăria oraşului Torino şi Primăria oraşului Veneţia.

Laureat al concursurilor internaţionale “Tillett Trust” şi “Young Concert Artist Trust”, Vlad Maistorovici a susţinut numeroase apariţii ca solist pe marile scene în Marea Britanie (“Wigmore Hall”, “South Bank Centre”), Franţa, Olanda, Belgia (“Salle Flagey”), Germania, Elveţia, Italia, Croaţia, România, Rusia, Israel, Statele Unite (“Merkin Hall” NY), Brazilia, precum şi în compania unor ansambluri ca “Orchestra de Cameră a Uniunii Europene”, “Orchestra de Cameră” din Lusanne, “South Bank Sinfonia” din Londra, “Orchestra de Cameră Radio” Bucureşti. Împătimit al repertoriului cameral, a avut privilegiul de a colabora de la o vârstă fragedă cu muzicieni de renume cum ar fi Pierre Amoyal, Dora Schwartzberg, Jeremy Menuhin, Ivry Gitlis, Gordan Nikolich. Violonistul îmbină cu succes cariera concertistică cu cea de compozitor. În 2003, a fost distins cu Marele Premiu al Concursului Internaţional “George Enescu”, ceea ce a confirmat talentul său manifestat încă din copilărie. Muzica sa a fost abordată şi înregistrată de interpreţi şi ansambluri renumite ca “London Symphony Orchestra”, “London Philharmonic Orchestra”, “European Union Chamber Orchestra”, “Britten-Pears Orchestra”.

Născut în 1985 la Ploieşti, Răzvan Popovici a urmat cursurile Liceului de artă “Carmen Sylva”. La vârsta de 16 ani, recomandat de pianista Lory Wallfisch, a obţinut o bursă la vestita “Yehudi Menuhin School” unde a studiat cu Natalia Boyarskaya. Între 2002 şi 2009 a studiat vioara cu Felix Andrievsky şi compoziţia cu Mark-Anthony Turnage şi Jonathan Cole la “Royal College of Music” din Londra, iar în 2011 a obţinut diploma “Master Soloist” de la “Haute Ecole de Musique” din Lausanne, la clasa lui Pierre Amoyal.

Născut la Bucureşti într-o familie de muzicieni, Răzvan Popovici a început studiul violei cu tatăl său, Mugur Popovici. În calitate de solist, a cântat pe scenele Teatrului “Champs-Elysées” din Paris, Filarmonicii din Köln, la “Festspielhaus” din Baden-Baden, dar şi la “Musashino Hall” din Tokyo, “Konzerthaus” şi “Musikverein” din Vienna şi la “Carnegie Hall” din New York.

Ca interpret de muzică de cameră, a colaborat cu Konstantin Lifschitz, Natalia Gutman, Alexander Lonquich, Rainer Kussmaul, Radovan Vlatkovic, Daishin Kashimoto şi Gilles Apap la festivaluri precum cel din Lucerna, “Wiener Festwochen”, “Schwetzinger Festspielen”, Festivalul “Harrogate”, “Ferrarra Musica”, “Boswil Sommer”, Festivalul de Muzică de Cameră din Oxford, “Elverum Festspiele” sau Festivalul Internaţional de Muzică din Kobe, dar a putut fi urmărit şi pe scene celebre, precum “South Bank” şi “Wigmore Hall” din Londra, “YMCA” din Ierusalim sau “Prinzregententheater” din München. A participat ca instrumentist în Orchestra Filarmonicii din Berlin şi a fost prim violist invitat al mai multor orchestre din Europa precum Filarmonica din Essen, al orchestrelor de cameră din München, Köln, Kobe şi al Orchestrei Festivalului din Gstaad. Este iniţiatorul şi directorul Festivalului “Chiemgauer Musikfrühling” din Germania şi al Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră “SoNoRo” din Bucureşti.

Christian Naş s-a născut la Cluj şi a terminat studiile la Conservatorul din oraşul natal. La propunerea dirijorului Nikolaus Harnoncourt, Christian a primit o bursă pentru a-şi continua studiile la Conservatorul din Graz, în Austria. În anul 1997 a devenit prim violist al Orchestrei Simfonice din Graz.

Din anul 1999, Christian Naş este membru al Orchestrei Radio din Stuttgart, Germania. Ca muzician de cameră, el este invitat regulat la festivaluri din Germania, Austria, Japonia şi România, printre care se numără “Chiemgauer Musikfrühling”, “Kulturwald”, “Boswil Sommer” sau “SoNoRo”. Primul său CD, “Songs and Dances of Life”, a apărut la Editura “Humanitas Multimedia” din România şi la casa de discuri “Solo-Musica” din München.

“Il Canto degli Ucelli”, la Roma

Chitaristul Maxim Belciug

Cu ocazia Zilei Naţionale a României, “Accademia di Romania in Roma” şi Ambasada României la Roma organizează concertul „IL CANTO DEGLI UCCELLI“, susţinut de cunoscutul chitarist Maxim Belciug. Evenimentul se va desfăşura în 28 noiembrie în Sala de concerte a Hotelului “Aldrovandi – Villa Borghese”.

În 29 noiembrie, la ora 19.00, chitaristul român va susţine un recital pentru publicul Academiei.

În program: Două piese ale Renaşterii italiene, “Gagliarda” de Vincenzo Galilei şi “Canzona”de Francesco da Milano, două piese ale Barocului italian, “Sonata K32” şi “Sonata K64” de Domenico Scarlatti, “Aria sulla quarta corda” de Johann Sebastian Bach, “Piccola canzone napoletana” (“Il lago dei cigni”) de Ceaikovski, “Tarantella” de Luigi Castellacci, trei piese româneşti – “Pe lângă plopii fără soţ” de Guilelm Şorban, “Barbu lăutarul” şi “Ca la Breaza”. Li se adaugă cântecul tradiţional catalan “El cant dels ocells”, “Sonată”, piesă a unui anonim din Lima din secolul al XVIII-lea, “Canción triste” de Carlos Fariñas, “El choclo” (tango) de Ángel Gregorio Villoldo, “Valsa sem nome” de Ricardo Baden Powell, melodiile tradiţionale flamenco “Colombianas” şi Alegrías.

Teodora Enache cântă rădăcinile româneşti la Haga

Teodora Enache

ICR Bruxelles împreună cu Ambasada României în Regatul Ţărilor de Jos sărbătoresc Ziua Naţională a României printr-un concert de jazz susţinut de Teodora Enache, joi 28 noiembrie 2013, ora 18.30, în clădirea “Raadhuis De Paauw” din Wassenaar.

Teodora Enache este prezentă de peste douăzeci de ani pe scenele de jazz. Descoperită şi îndrumată de către Johnny Răducanu, artista a creat un adevărat dialog cultural între România şi patria jazzului, Statele Unite ale Americii. De la debutul carierei sale în 1992, Teodora Enache a participat la concerte în România, Italia, Franţa, Germania şi Elveţia. A lansat zece albume, în colaborare sau solo. Evenimentul muzical de la Haga este însoţit şi de lansarea albumului “Rădăcini III” intitulat “Looking in the Mirror”.

„Ne vom cânta rădăcinile româneşti, îmbrăcate în minunata haină ritmică a jazzului. Vom cânta doina, aşa cum negrii de pe plantaţii îşi cântau bluesul şi vom arăta că nu este nici o diferenţă între ele, că undeva adânc există de fapt o singură rădăcină”, spune Teodora Enache.

Cei doi instrumentişti care o vor acompania sunt: Liviu Butoi – saxofon şi flaut, Ionuţ Dorobanţu – chitară. Numele saxofonistului Liviu Butoi, “Muzician al Anului 2003” în cadrul “Galei Premiilor de Jazz”, se leagă organic de jazzul timişorean. Ionuţ Dorobanţu, doctorand al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, este fascinat de chitară, instrument care l-a condus spre jazz, o constantă în viaţa şi activitatea sa muzicală.

Prin talentul artistic al Teodorei Enache, una dintre cele mai interesante personalităţi ale scenei jazzistice româneşti, publicul din Olanda va descoperi şi repertoriul Mariei Tănase, la o sută de ani de la naşterea acestei Edith Piaf a României.

ROST. Esenţe, gusturi şi stări româneşti

Rostul e sens, e tâlc, e menire.

Rostul înseamnă rânduială şi un mod anume de a trăi. Identitatea începe cu a-ţi şti rostul pe lume, iar când nu-l mai ai se cheamă că te-ai rătăcit.

La doi ani după “Bucătăria Hoinară”, Răzvan Voiculescu revine cu un nou album de fotografie, intitulat “ROST – Esenţe, gusturi şi stări româneşti”. Un volum impresionant, 300 de pagini în condiţii grafice de excepţie şi o colecţie de ipostaze ale rostului: meşteşuguri, obiceiuri, momente, poveşti de viaţă.

Autorul îl consideră piesa de încheiere şi cea mai amplă din seria dedicată satului tradiţional, serie din care au făcut parte şi albumele “România – Ţinuta umilă a splendorii” şi “Ţara Lăpuşului – Destine încrustate”.

Lansarea albumului va avea loc la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, pe 28 noiembrie, începând cu ora 19.00. Evenimentul îl va avea ca invitat special pe Tudor Gheorghe, care va susţine un recital.

Albumul a început, de fapt, de la ideea unei lumi aflate la apus. În satele şi oraşele mici ale României, multe dintre meştesugurile vechi se pierd încet-încet. Auzim din ce în ce mai des despre „ultimul fierar”, „ultimul potcovar”, „ultimii rapsozi”. Oamenii aceştia, ce îşi ştiu meşteşugul şi îl ţin viu – în ton cu rostul străvechi, de multe ori tangent cu magia –, nu au pe nimeni care să-i urmeze. E posibil ca ideea de ROST – pe care o reprezintă aceşti meşteşugari, artişti sau păstrători de tradiţii, prea puţin cunoscuţi sau chiar complet uitaţi – să nu mai existe mâine.

Parte a unei campanii naţionale, albumul lui Răzvan Voiculescu îşi propune ca, printr-un obiect de artă fotografică, să aducă în faţa publicului poveştile şi chipurile acestor „Păstrători de Rost”.

De-a lungul a doi ani, Răzvan Voiculescu şi echipa sa au întâlnit, descoperit, fotografiat şi filmat în toate regiunile ţării aproape o sută de poveşti ale „Păstrătorilor de Rost”: potcovari, buciumani, cojocari, fierari, opincari, morari, rapsozi sau făuritori de tilincuţe sau de hamuri. Albumul este alcătuit din pictoriale, fiecare dintre ele dedicat unui astfel de Păstrător de Rost.

Ca şi celelalte albume ale lui Răzvan Voiculescu, şi acesta va include un film de scurtmetraj (making of) realizat de regizorul Şerban Georgescu.

Lansarea albumului va constitui, de asemenea, şi punctul de pornire al campaniei naţionale “ROST – Esenţe, gusturi şi stări româneşti”. Mesajul principal al campaniei va fi: „Avem un ROST. Îl păstrăm”.

Campania îşi propune să implice cât mai mulţi români, motivându-i să se afilieze proiectului şi să descopere chipurile şi poveştile ROST-ului pe care încă îl mai avem: tradiţii, meşteşuguri, arte populare încă vii, oameni extraordinari, dar prea puţin cunoscuţi sau complet uitaţi.

Beneficiul social al campaniei este acela de a oferi o variantă alternativă de modele, de „eroi”: autentici, umani, uneori plini de riduri, dar şi de o sumedenie de poveşti. În ultimă instanţă, proiectul este unul de apropiere şi apropriere – de recunoaştere a celor ce păstrează rostul, de recuperare a valorilor pe care ei le reprezintă şi de re-însuşire de către publicul larg (mai ales, cel urban) a unor modele ce ţin de identitatea noastră.

În plus, campania este concepută pentru a încuraja generarea de conţinut social, prin fotografii, post-uri, materiale video realizate de către utilizatorii on-line cu oameni pe care ei îi descoperă singuri, pe cont propriu, şi îi consideră Păstrători de Rost. În felul acesta, proiectul poate câştiga noi chipuri sau poveşti ale Păstrătorilor de Rost. De data aceasta descoperiţi chiar de către public.

“De la Maria Tănase la jazz”, la New York şi Washington

Irina Sârbu şi Marius Mihalache Band

Cu ocazia Zilei Naţionale a României, ICR New York îi prezintă pe Irina Sârbu şi Marius Mihalache, cu formaţia sa, în două concerte: la “Kennedy Center Millennium Stage”, în Washington DC, în 30 noiembrie, la 6 pm, şi la Drom, New York City, în 1 Decembrie, la 8 pm.

În concertul „De la Maria Tănase la Jazz”, cântăreaţa cu o voce admirabilă Irina Sârbu şi formaţia lui Marius Mihalache vor realiza, graţie repertoriului ales, un omagiu implicit adus Mariei Tănase, de la a cărei naştere sărbătorim, în 2013, trecerea unui secol. Concertul cuprinde piese din repertoriul Mariei Tănase cântate în stilul Mariei Tănase, intr-o orchestraţie de jazz. Irina Sârbu abordează şi piese din repertoriul internaţional european şi american, în limba originală.

Formaţia lui Marius Mihalache va interpreta pentru public piese de rezistenţă din albumul „The World Symphony” şi este formată din Marius Mihalache, țambal, Irina Sârbu, voce, Dragos Mihu, percuţie, Nicu Baran, chitară bas, Mandela, flaut.

“Muzele lui Brâncuşi”, inspiră haute couture

Sculpturile lui Brâncuşi dimpreună cu Ansamblul de la Târgu Jiu au inspirat toată arta lumii. Au creat curente artistice, au restructurat în profunzime atitudinea faţă de materiale şi unelte. Au revoluţionat gândirea materiei artistice. Brâncuşi a spus că sculptura trebuie să fie asemeni apei şi lucrării acesteia. O continuă netezire, esenţializare a formelor şi volumelor.

Pe Iana Bertea au inspirat-o muzele lui Brâncuşi, adormite în bronz, în marmură şi în ipsos. Au inspirat-o lucrări celebre precum „Mademoiselle Pogany”, „Prometheus”, „Pasărea Măiastră”, „Păsările în spaţiu”, „Sărutul”, „Coloana infinitului”, „Masa tăcerii”, „Poarta sărutului”.

“Toate aceste sculpturi au făcut-o să viseze pe Iana Bertea şi să gândescă altfel croiala, drapajul, elementele decorative şi să creeze o modă inspirată de cel mai mare sculptor al veacului XX. Poate părea un paradox să afirmi că sculptura influenţează moda, croiala hainelor, drapajul de mătase, tafta, catifea şi inuri. Şi mai ales designul în fashion.

De fapt este o idee atât de normală şi de simplă, ca toate ideile mari. Iana Bertea a avut aceasta idee care străluceşte în expozitia de faţă. Mi-aş dori să continue aceasta idee şi după vernisajul de astăzi”, mărturisea Doina Uricariu, Directorul ICR New York.

Concert simfonic cu Laura Buruiană în Republica Moldova

Violoncelista Laura Buruiană

Ambasada României la Chişinău şi Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” organizează un concert simfonic susţinut de reputata violonistă Laura Buruiană şi de Orchestra Naţională de Cameră condusă de maestrul Cristian Florea. Evenimentul va avea loc la “Sala cu Orgă” în 28 noiembrie, la ora 18.00.

În program: “Concert pentru orchestră de coarde” de Ion Dumitrescu, în premiera, Piesa de concert „Flori de câmp” de Ulpiu Vlad, în premieră, şi “Concert pentru violoncel şi orchestră”, de Edward Elgar.

După câştigarea premiului I la concursul internaţional “Young Concert Artists” din New York în anul 2003, cariera violoncelistei Laura Buruiană se bucură de o recunoaştere pe plan mondial, muziciana fiind caracterizată drept o „veritabilă virtuoză, ale cărei instrument izvorăşte pline de culori, de dramă”, după cum scria “New York Times”. Artista „ar putea la fel de bine să fie şi soprană. Ea îmbrăţişează violoncelul ca pe o extensie a propriului corp, personificând lirismul potrivit unui instrument ce este atât de apropiat vocii umane”, nota “Washington Post”.

În acelaşi an, violoncelista a câşigat şi premiul I la Concursul Internaţional “Arturo Bonucci” de la Roma, fiind caracterizată ca „o artistă cu o intuiţie muzicală excepţională, dotată cu o tehnică desăvârşită…” (La Gazzetta del Mezzogiorno).

Laura Buruiană s-a născut la Bucureşti în 1980. A început studiul violoncelului la vârsta de 10 ani, pregătindu-se la Liceul de muzică „George Enescu” cu profesorii Constantin Gheorghiu şi Dan Totan, iar între anii 1999 şi 2004 a studiat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti cu profesorii Vasile Ţugui şi Marin Cazacu.

Între 2004 şi 2007 a fost masterand la “Hochschule für Musik” din Köln, clasa prof. Frans Helmerson. De-a lungul anilor, a participat la mai multe cursuri de măiestrie din Germania, Spania, Franţa, Olanda şi România.

În prezent este doctorand la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti sub îndumarea prof. univ. dr. Şerban-Dimitrie Soreanu.

Eveniment organizat cu sprijinul BCR Moldova.

Expoziţia „Lupta cu inerţia – Poeţii generaţiei ’60”

ICR „Mihai Eminescu” la Chişinău, în parteneriat cu Primăria Municipiului Chişinău, Galeriile “Dana” din Iaşi şi Primăria oraşului Edineţ, a vernisat, în 27 noiembrie, această expoziţie pentru a marca Ziua Naţională a României.

Alcătuită din 25 de bannere, expoziţia cuprinde o selecţie semnificativă din opera poetică a generaţiei din care fac parte scriitori de pe ambele maluri ale Prutului, printre care Nicolae Labiş, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Gabriela Melinescu, Leonid Dimov, Ioanid Romanescu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Victor Teleucă, Liviu Damian, Gheorghe Vodă, Anatol Codru, Pavel Boţu şi terminând cu Gheorghe Pituţ, Ileana Mălăncioiu, Petre Stoica, Petru Cărare, Constanţa Buzea, Grigore Hagiu, Ion Vatamanu ş.a.

Generaţia ’60 îşi are rădăcinile în epoca brutală, dramatică, neguroasă, dogmatică, dominată de proletcultism a perioadei debutului lui Nicolae Labiş, considerat drept ”primul lider autentic al literaturii postbelice”, a cărui moarte dramatică va marca destinul literaturii române în următoarele decenii. A doua etapă are ca reper debutul editorial relativ târziu al lui Nichita Stănescu (la vârsta de 28 de ani) cu volumul “Sensul iubirii”, urmat de debutul lui Marin Sorescu din 1964, cu volumul “Singur printre poeţi”, cu care începe o altă etapă a luptei cu inerţia, cea legată de revoluţionarea limbajului poetic. Un fenomen similar a avut loc şi pe malul stâng al Prutului, odată cu intrarea în arena literară a generaţiei lui Grigore Vieru. Şi aici canoanele au fost sparte, fiind pregătit terenul pentru evenimentele ce urmau să se desfăşoare la sfârşitul anilor optzeci, trecerea la alfabetul latin şi decretarea limbii române ca limbă oficială. „Vieru şi generaţia sa reprezintă pentru această provincie românească năpăstuită mereu de istorie – spune acad. Eugen Simion – ceea ce a fost la începutul secolului generaţia lui Goga, pentru Transilvania. Similitudinea de destin are şi o prelungire în plan poetic. Sub presiunea circumstanţelor, poezia se întoarce la un limbaj mai simplu şi îşi asumă în chip deliberat un mesianism naţional pe care, în condiţii normale, lirismul pur îl evită. Acest poet născut de miresmele şi durerile pământului său, aşezat ‐ după o vorbă cunoscută ‐ în calea răutăţilor, nu se ruşinează să-şi poarte tragedia şi iubirea pe faţă”.

Inserţiile lirice ale poeţilor aparţinând generaţiei ’60 sunt dublate de ilustraţiile grafice ce poartă semnătura unuia dintre cei mai mari artişti plastici contemporani, regretatul grafician Marcel Chirnoagă.

„Alexie Mateevici – Odă limbii române”

Casa-Muzeu „Alexie Mateevici” din satul Zaim şi Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei organizează, pentru a marca Ziua Naţională a României, o expoziţie ce marchează 125 de ani de la naşterea poetului Alexie Mateevici şi manuscrise, fotografii şi poezii, mărturii ale cronicarilor, scriitorilor clasici şi contemporani despre limba română şi poezii dedicate limbii române. Aceasta a fost prezentată iniţial la “Galeria la Rond” situată în spatele statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău, în luna august.

Călătorie în lumea lui Nichita Stănescu

Nichita Stănescu, veşnicul romantic

În 27 noiembrie 2013 a fost inaugurată, la Liceul „Ion Creangă” din Soroca, expoziţia „Nichita Stănescu – 80 de ani de la naştere”.

Proiectul, organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Muzeul Literaturii Române şi Radio România Cultural, propune publicului din Republica Moldova o călătorie în lumea poetică a lui Nichita Stănescu, cel care a spus ”Limba română este patria mea!”, prin intermediul unei expoziţii de fotografie şi poezie, oferite de criticul Ioan Cristescu şi de artistul plastic Mircia Dumitrescu, membru-corespondent al Academiei Române.

Imediat după vernisarea expoziţiei, s-a desfăşurat simpozionul literar „Nichita Stănescu” în cadrul căruia directorul ICR Chişinău, acad. Valeriu Matei şi directorul adjunct al ICR Chişinău, Nichita Danilov, au prezentat ample prelegeri despre viaţa şi activitatea poetului.

Programul ICR Chişinău la Soroca s-a finalizat cu lansarea cărţii lui Nichita Danilov, “Celălalt Nichita”, părută la Editura “Tracus Arte” din Bucureşti Bucureşti.

“Sufletul satului românesc”

La Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul poate fi vizionată expoziţia realizată de artiştii fotografi orădeni Dancoglu Constantin şi Petrila Gheorghe, ce surprinde în imagini momente, chipuri şi tradiţii specifice satului românesc, încărcate de lumină, culoare şi frumuseţe. Trecute prin filtrul obiectivului aparatului de fotografiat şi prin talentul autorilor, imaginile ne conduc într-un univers pe care-l putem descoperi doar în satul românesc autentic.

„Columna lui Traian 1900”, la “Victoria&Albert Museum”

Columna lui Traian, la Victoria and Albert Museum

Programul „Columna lui Traian 1900″ este primul proiect românesc de anvergură realizat în colaborare cu prestigiosul “Victoria & Albert Museum”, una dintre instituţiile culturale cele mai cunoscute ale Londrei şi cel mai mare muzeu de arte decorative şi design din lume. Cuprinzând şase evenimente dedicate aniversării a 19 secole de la ridicarea, la Roma, a Columnei lui Traian, unul dintre cele mai importante monumente antice şi o referinţă esenţială pentru istoria şi identitatea românilor, programul comemorează totodată 140 de ani de la inaugurarea sălii “Casts Court” a muzeului londonez, în 1873, creată special pentru a găzdui o replică unică în Europa, în mărime naturală, a Columnei, achiziţionată în timpul Reginei Victoria.

Cele şase evenimente, derulate în perioada noiembrie 2013 – ianuarie 2014 la sediul ICR Londra şi în spaţiile renumitului “V&A”, urmăresc să recupereze semnificaţia celebrului monument atât din perspectivă istorică şi identitară, cât şi ca sursă de inspiraţie pentru formele cele mai inovatoare ale artei contemporane.

ICR din Londra a inaugurat seria de evenimente intitulate „Columna lui Traian 1900: O privire contemporană asupra a două milenii de istorie”, care îşi propune să celebreze într-un mod modern şi original cele 19 secole de la ridicarea marelui monument.

Primele două evenimente ale seriei au avut loc la sediul ICR Londra, unde a fost vernisată expoziţia de fotografie 3D „Columna lui Traian” şi premiera britanică a filmului „Columna”, regizat de Mircea Drăgan în urmă cu 45 de ani, urmată de o discuţie cu starul britanic Richard Johnson, invitatul special al serii.

Lansarea seriei a fost moderată de Dorian Branea, directorul ICR Londra, şi a avut loc în prezenţa ambasadorului României în Marea Britanie, dr. Ion Jinga, şi a vicepreşedintelui Institutului Cultural Român, Liviu Jicman.

Fragmente în 3D ale Columnei lui Traian

Expoziţia de fotografie „Columna”, realizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României, cuprinde 125 de imagini stereoscopice ale scenelor de luptă de pe reliefurile monumentului şi animaţii 3D, semnate de arhitectul Matei Filip.

După vernisaj, a avut loc proiecţia specială a filmului „Columna”, regizat de Mircea Drăgan în 1968 după scenariul romancierului Titus Popovici, cu Antonella Lualdi, Richard Johnson, Amza Pellea şi Ilarion Ciobanu în rolurile principale. Filmul a primit “Diploma de Merit” la Festivalul Internaţional de Film de la Adelaide, Australia, în 1969, şi a fost propunerea României la premiile” Oscar” pentru cel mai bun film străin.

Actorul Richard Johnson, unul dintre marile staruri britanice ale anilor şaizeci şi şaptezeci, membru-fondator al “Royal Shakespeare Company” şi prima opţiune a producătorilor pentru rolul James Bond (refuzat de actor din motive profesionale), a discutat cu jurnalista Henrietta Foster de la BBC şi cu publicul despre experienţa filmărilor de la Braşov şi despre ce a însemnat acest rol în cariera sa.

O privire contemporană asupra a două milenii de istorie” a continuat la prestigiosul muzeu “Victoria and Albert” (V&A) cu un spectacol live de proiecţii video 3D şi muzică electronică, şi, respectiv, un dialog academic susţinut de directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, şi curatorul Geoffrey Marsh, director al departamentului de teatru şi performance de la V&A.

Realizat de doi dintre cei mai originali artişti români ai momentului, Dreamrec (Silviu Vişan) şi Rochiţe (Cătălin Matei), spectacolul de video-mapping şi sunet a avut loc în sala “Casts Court” a muzeului V&A, creată special în 1873 pentru a găzdui o replică unică în Europa, în mărime naturală, a Columnei, achiziţionată în timpul Reginei Victoria. Episoadele şi personajele cuceririi romane a Daciei de pe reliefurile monumentului vor prinde viaţă prin cele mai noi tehnologii, dezvăluind scene dramatice, pline de acţiune: soldaţi încleştaţi în luptă, trupele lui Traian traversând Dunărea până la Sarmizegetusa, Decebal luându-şi viaţa într-un ultim gest de rezistenţă eroică. Proiecţiile video sunt însoţite de muzică special compusă de Rochiţe, inspirată din sunetele instrumentelor antice – flaut, harpă şi tobe de război.

Columna, filmul regizat de Mircea Drăgan

Spectacolul include şi un scurt film documentar produs de V&A, prezentat de celebrul istoric şi jurnalist BBC Dan Snow, care afirma: „Replica Columnei din sala Casts Court este o mină de aur pentru istorici şi o sursă de inspiraţie pentru noi toţi. Programul aniversar este o iniţiativă excelentă de a aduce Columna la viaţă pentru cei tineri; cu cât aflăm mai multe despre povestea ei, cu atât devine mai impresionantă”.

Evenimentul a fost lansat printr-o recepţie în galeriile muzeului, precedată de intervenţii ale profesorului Martin Roth, directorul general al V&A, ES dr. Ion Jinga , ambasadorul României în Marea Britanie, d-lui Liviu Jicman, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român, şi d-lui Dorian Branea, directorul ICR Londra.

Seria de evenimente include încă două spectacole de proiecţii video şi sunet în sala “Casts Court”, în cadrul „Serilor deschise” la V&A, un foarte popular program permanent ce atrage mii de vizitatori, pe 6 decembrie 2013 şi 17 ianuarie 2014.

Programul „Columna lui Traian 1900” reprezintă primul proiect românesc de anvergură realizat în colaborare cu prestigiosul Muzeu Victoria & Albert şi cu sprijinul Ambasadei României la Londra. Conceptul a fost dezvoltat în comun de echipa ICR Londra şi de curatorii V&A responsabili de crearea unora dintre cele mai vizitate expoziţii ale Londrei în ultimii ani, „Diaghilev şi baletele ruseşti” şi „David Bowie Is”. Cele şase evenimente urmăresc să recupereze semnificaţia celebrului monument atât din perspectivă istorică şi identitară, cât şi ca sursă de inspiraţie pentru formele cele mai inovatoare ale artei contemporane.

“Independenţa României”, la Barbican din Londra

Secvenţă din Independenţa României

Ziua Naţională este sărbătorită la Londra printr-o proiecţie specială a filmului “Independenţa României”, însoţită de muzică live compusă şi interpretată de compozitoarea şi pianista Lola Perrin. ICR Londra continuă astfel parteneriatul iniţiat în ultimii ani cu prestigiosul cinematograf al Centrului Barbican, prin organizarea acestui eveniment de gală în parteneriat cu Ambasada României la Londra şi cu Arhiva Naţională de Filme din Bucureşti.

Realizat acum un secol, când cinematografia începea să se definească (existau câteva filme documentare de câteva minute, azi pierdute), “Independenţa României” apare ca primul lungmetraj românesc, fiind una dintre rarele producţii româneşti din acea perioadă ce au supravieţuit. Cunoscut şi ca “Războiul Româno-Ruso-Turc 1877”, filmul a fost cofinanţat de Casa Regală şi realizat cu ajutorul Ministerului Războiului, iar regizorul este Aristide Demetriade. Realizat în 1912 cu ocazia aniversării a 35 de ani de la începerea Războiului, în film regăsim personaje principale inspirate din poemele lui Vasile Alecsandri, precum Cobuz sau Peneş Curcanul. Filmul reprezintă, totodată, o superproducţie care a utilizat mii de figuranţi, incluzându-i chiar pe unii veterani ai acestui război. De asemenea, în 2006, regizorul Nae Caranfil a realizat “Restul e tăcere”, având ca subiect turnarea “Independenţei României”, pentru care a folosit un contingent de militari necesar reconstituirii unor momente de la 1877.

Filmul va fi proiectat în cadrul seriei “Silent Cinema” de la Barbican Centre şi va avea muzică live originală, compusă şi interpretată de pianista Lola Perrin, compozitoare şi muziciană de origine americană, bine-cunoscută pe piaţa muzicală britanică. Lola a apărut în numeroase programe de radio BBC şi colaborează frecvent cu scriitori, oameni de ştiinţă, compozitori şi artişti. Lucrarea ei pentru opt mâini la un pian, “Octopus muzica”, a fost prezentată în octombrie 2012 la bine cunoscuta emisiune BBC3 In Tune. Lola compune des muzica la filmele mute, inclusiv la Barbican Cinema & British Film Institute, şi a câştigat premiul pentru cea mai bună partitură, “Silent Londra”, în 2011, pentru coloana sonoră la “The Wind” (Victor Sjöström, 1928).

Proiecţia specială va avea loc în data de 1 decembrie 2013, la ora 16.00, la Cinema 1, Barbican.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.