Vizita bătrânei doamne, pe scena Teatrului Maghiar din Cluj
”În opinia lui Friedrich Dürrenmatt, în ciuda faptului că în vremurile moderne tragedia nu mai este posibilă, în adâncul poveştilor groteşti, aproape fără excepţie, se ascunde sentimentul tragic. De altfel, Vizita bătrânei doamne este singura piesă pe care autorul o numeşte nu comedie, ci tragicomedie. Societatea contemporană a îndreptat către o nouă matcă şuvoiul fluviului tragic şi, în ziua de azi, nu soarta individuală, ci însăşi istoria este cea care îşi lichidează protagoniştii. Acest tragism îl interesează pe Dürrenmatt şi în cazul comediilor. Ca şi pe Shakespeare, de altminteri, ale cărui comedii sunt străfulgerate de o cruzime ascunsă.
Vizita bătrânei doamne este radiografia unui orăşel provincial. Al unui oraş în care comunitatea – strânsă în «cerculeţe publice», «mici comitete şi comiţii», asociaţii, societăţi şi alte grupuri de interese –, reiterând clişeele etice dictate de spiritul de turmă şi pătrunsă de aroganţa demagogică a propriei integrităţi, este în acelaşi timp coruptă şi coruptibilă până în măduva oaselor.
Răzbunarea lui Claire Zachanassian nu se îndreaptă atât către Alfred Ill, cel care a părăsit-o odinioară, ci vizează mai degrabă această comunitate înglodată în mediocritatea provincială, tocmai prin dezvăluirea putrefacţiei morale ce o caracterizează. Tragedia – scrie Dürrenmatt – duce lipsă, mai mult: face imposibilă distanţarea, în timp ce comedia aproape că o creează. Cred că această distanţare estetică indispensabilă este cea care ne poate ajuta să vedem mai limpede şi să înţelegem mai bine comunitatea în care trăim”, mărturiseşte Tompa Gabor, care semnează regia acestui spectacol.
Tompa Gabor aduce în scenă Vizita bătrânei doamne
Din distribuţie: Magda Stief, în rolul Claire Zachanassian
József Biró în rolul lui Boby, valetul
Attila Orbán în rolul lui Alfred Ill
Alături de ei îi mai puteţi vedea pe Melinda Kántor, Loránd Farkas, Rita Sigmond, Áron Dimény, Alpár Fogarasi, Zsolt Bogdán, Sándor Keresztes, Levente Molnár, Csilla Albert ş.a.
Dramaturgia: András Visky. Decorul Helmut Stürmer.
Costumele: Carmencita Brojboiu. Muzica Vasile Şirli.
Spectacolul poate fi vizionat sâmbătă 24 ianuarie, la ora 19.00.
Cu supratitrare în limba română.
La vita e bella, de-a râsu’- plânsu’
Delia Nartea şi Alex Conovaru în La vita e bella. Foto Adi Bulboacă
Teatrul de Comedie vă invită vineri, 30 ianuarie, la ora 19.30, la Sala Studio la premiera oficială a spectacolului La vita e bella de Radu F. Alexandru, în regia lui Vlad Cristache.
Decor Puiu Antemir. Costume Anca Răduţă. Muzica Cătălin Milea.
Cu: Cristi Iacob, Delia Seceleanu, Delia Nartea, Alexandru Conovaru, Cătălin Milea / Ovidiu Antonescu (saxofon).
Şapte paşi spre fericire:
1. Fă bani cu orice preţ. Nu ţine cont de prieteni, de familie, de conştiinţă. Eşti mai presus de asta!
2. Nu uita, „conştiinţa” e un termen inventat ca să îi prostească pe proşti!
3. Fii ipocrit!
4. Minte-ţi aproapele!
5. Dacă aproapele e chiar soţia ta, străduieşte-te să îndeplineşti pasul 4!
6. Dacă n-ai soţie, cumpără-ţi!
7. Dacă n-ai bani, sinucide-te, viaţa nu merită să fie trăită!
Cristi Iacob şi Delia Seceleanu în La Vita e bella. Foto Adi Bulboacă
”La vita e bella este o satiră acidă a ipocriziei şi amoralităţii «oamenilor de bine». Viaţa e frumoasă, mai ales atunci când e clădită pe minciună şi promiscuitate”, explică regizorul Vlad Cristache.
Textul La vita e bella de Radu F. Alexandru a obţinut premiul Ill la Concursul de Comedie Românească, ediţia a IX-a din cadrul Festivalului Comediei Româneşti – festCO 2014. Montarea de la Teatrul de Comedie este premiera pe ţară a acestei piese.
Radu F. Alexandru s-a născut la Bucureşti în anul 1943. Este dramaturg, scenarist, prozator şi politician român. Piesele sale Dilema, Dinu, Saltimbancii, Mansarda,Iubiri, O şansă pentru fiecare, Omul care face minuni, Privind în jur cu ochi fără lumină, Nimic despre Hamlet, Domnul Sisif, Love stories (Labirint), Poveste despre tatăl meu au fost jucate pe parcursul anilor pe scenele teatrelor din Bucureşti şi din ţară.
„Totul e relativ pe lumea asta; «comedie», «dramă» sunt categorii estetice pe care nu le mai găsim decât în cărţi pe care nu le mai citeşte nimeni şi care azi s-au apropiat până la confuzie. Trăim într-o veselie generală. Aşadar, pregătiţi-vă batistele: de lacrimi, vă asigur, veţi avea parte. De când lumea, râsu’-plânsu’ a fost şi a rămas una dintre cele mai sănătoase terapii”, se destăinuia Radu F. Alexandru.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.