Instituțiile de forță din Statele Unite iau în considerare o acțiune militară în Siria, scrie The Washington Post. Pentagonul și CIA fac presiuni asupra Casei Albe să dea undă verde unor lovituri militare împotriva regimului Assad, sprijinit de Rusia. La o întâlnire ce avut loc în urmă cu o săptămână, reprezentanți ai Statului Major Interarme al Armatei SUA, ai CIA și ai Departamentului de Stat au luat în calcul inițierea unor atacuri cu rachete de croazieră asupra pistelor bazelor aeriene siriene. O propunere, scrie The Washington Post, a fost ca SUA să ocolească o eventuală rezoluție ONU (imposibil de obținut din cauza vetoului Rusiei) pentru aceste operațiuni militare, prin desfășurarea lor în secret. Șeful diplomației SUA, John Kerry, a sugerat chiar că SUA iau în considerare asemenea lovituri militare în Siria.
Informațiile apar imediat după ce acordul de încetare a focului în Siria negociat de SUA și Rusia a fost anulat, cele doua mari puteri cuzându-se in mod reciproc de uciderea într-un atac a 60 de militari sirieni, respectiv de bombardarea unui convoi umanitar cu destinația Alep. Ulterior, canalele diplomatice dintre Rusia și SUA au fost închise în ce privește Siria, iar președintele Putin a suspendat prin decret aplicarea de către Rusia a unui acord nuclear cu SUA pentru distrugerea plutoniului folosit la fabricarea focoaselor nucleare.
Informațiile publicate de presa americană privind posibilele atacuri ale armatei SUA în Siria par a fi un balon de încercare. Washingtonul a dorit să testeze reacția Rusiei în cazul în care o asemenea operațiune americană ar avea loc. Iată reacția Rusiei: Siria a primit din partea Rusiei cel puțin un nou unsistem antirachetă S-300 (informație confirmată miercuri de purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărarii, Igor Konașenkov), sistem care se adauga celor mai moderne sisteme rusești, S-400, deja prezente în Siria pentru a proteja bazele militare rusești de aici. Rusia a trimis marți două nave din flota de la Marea Neagră înarmate cu rachete Kalibr spre pozițiile ocupate de marina rusă în Marea Mediterană. În plus, guvernul este în plină desfășurare a unui exercițiu pentru raspuns la dezastre (inclusiv atacuri nucleare), exercițiu care implică nu mai puțin de 40 de milioane de locuitori și 200.000 de militari si membri ai serviciilor de urgență.
”Legea plutoniului”
Nicio negociere nu mai este posibilă între Rusia și SUA în dosarul sirian și cel ucrainean, cel puțin până la instalarea noului președinte la Casa Albă, scrie Gazeta.ru. Publicația moscovită lansează apoi o informație care ar putea fi declanșatoarea a ceea ce numește Războiul Rece 3.0 (Războiul Rece 2.0 începând odată cu anexarea Crimeii de către Rusia). Este vorba despre ”legea plutoniului”, mai bine zis de condițiile pe care Rusia le pune Washingtonului pentru a aplica din nou acordul de reciclare a plutoniului. Sunt conditii umilitoare pentru SUA: anularea legii Magnițki, reducerea numărului de militari din Europa, ridicarea sancțiunilor economice impuse după anexarea Crimeii, chiar plata unor despăgubiri de către SUA și statele occidentale pentru daunele economice produse Federației Ruse în acest fel. Potrivit ambasadorului rus la UE, Vladimir Cizov, în proiectul de lege mai sunt menționate și alte măsuri neprietenești luate de SUA în ultimii ani, printre care dezvoltarea programului balistic și legea de sprijinire a libertății înUcraina.
”Legea plutoniului” ar putea fi prima lege votată de noua Duma de Stat de la Moscova, aleasă la scrutinul de pe 18 septembrie, în urma căruia partidul prezidențial Rusia Unita a obținut o majoritate istorică. Vladimir Putin a ținut miercuri discursul inaugural în Duma de Stat și nu a făcut referiri la tensiunile internaționale, însă ochii cancelariilor occidentale stau ațintiți pe proiectul de lege care, odată adoptat, taie bună parte din punțile diplomatice cu Moscova. ”Acordul privind plutoniul a fost suspendat. Ne putem întoarce la aplicarea lui, dată pentru începerea progranului de reciclare fiind 2018, dacă americanii își îndeplinesc obligațiile subliniate de Rusia”, a spus Vladimir Cizov.
Putin caută breșe pe toate fronturile
Pe lângă presiunea directă pe care o pune asupra Occidentului, Vladimir Putin încearcă să facă breșe și pe alte fronturi. Analiștii americani se opresc asupra apropiatei vizite a lui Putin în Japonia, pe 15 decembrie, când se așteaptă, după cum a declarat chiar premierul Shinzo Abe, să se facă progrese în dosarul Insulelor Kurile. Presa speculează că Japonia va încerca să întărească cooperarea economică cu Rusia pentru a obține o deschidere către dialog, iar aceasta este tocmai ce dorește Putin – o breșă în sistemul sancțiunilor impuse țării sale. Cooperarea reluată cu Turcia și proiectul gazoductuilui Turkish Stream cu care încearcă să forțeze mâna regimului Erdogan fac parte din aceeași strategie. Și, nu în ultimul rând, Putin întreține relații apropiate cu premierul israelian Benyamin Netanyahu.
Desigur, economia rusă este lovită de sancțiunile occidentale, precum și de birocrație și corupție. Putin însuși a spus în discursul inaugural din Dumă că afacerile trebuie protejate de către stat împotriva exceselor membrilor structurilor de forță. Însă o țară cu resursele naturale ale Federației Ruse nu poate fi răpusă de sancțiunile actuale. În ciuda lor, rachetele și avioanele rusești zboară nestingherite de mai bine de un an prin spațiul aerian al Siriei, Iranului și Irakului.
Putin pariază pe alianțe de conjunctură și câștigă
Cum se face că Putin se poate descurca atât de bine în Orientul Mijlociu, având legături bune cu state din regiune ce sunt antagonizate de decenii? De ce Rusia este mai eficientă în atingerea obiectivelor în regiune decat Statele Unite? Sunt întrebări ridicate într-o analiză publicată de Reuters care caută răspunsul dincolo de lipsa de viziune a actualei administrații de la Casa Albă.
În primul rând, obiectivul SUA în regiune este mai ambițios și mai greu de atins decât al Rusiei. Regimul Putin folosește conflictul din Siria pentru ca Rusiei să-i fie recunoscut statutul de mare putere. Statele Unite doresc mai mult – schimbări de regim, interese economice majore.
În al doilea rând, Orientul Mijlociu este regiunea în care unde sunt mulți puterea nu crește, dimpotrivă. Monarhiile salafiste din Golf au investit uriaș la Washington timp de decenii, au înființat ONG-uri, au plătit lobby-iști, au vorbit despre rolul lor esențial pentru atingerea scopurilor SUA în regiune. Alianța SUA-Arabia Saudită rămâne puternică în ciuda faptului că acțiunile saudiților deservesc interesele americane nu de puține ori. Sunt state care consideră că Washingtonul este obligat să le împărtășească vizunea, scrie Reuters.
O asemenea influență este exclusă la Moscova. Rusia susține unregim șiit minoritar în Siria cu sprijinul marii puteri șiite iraniene, dar aceasta nu-i împiedică le liderii sunniți din Golf să negocieze cu Putin prețul petrolului și contracte nucleare civile, fără prețentia ca Moscova să se simtă obligată să acționeze în favoarea lor.
Mai mult, Putin se aliază cu Siria și Iranul în timp ce rămâne apropiat de regimul israelian, cu care cooperează în domeniul energetic și militar. Serviciile secrete ruse au avut grijă sa explice că scopul intervenției levantine a Rusiei nu creează riscuri pentru Israel și Putin este extrem de atent să nu livreze armament ofensiv dușmanilor regionali ai Israelului.
”Să comparăm aceasta cu modul în care Netanyahu l-a tratat pe Obama și a s-a implicat în politica internă a SUA. Înainte de acordul nuclear cu Iranul, Netanyahu a folosit lobby-ul evreiesc din SUA pentru a submina poziția președintelui. Dacă Israelul și alți aliati l-ar fi provocat pe Putin în asemenea fel, este greu să ne imaginăm că ar fi fost recompensați cu un ajutor de 38 de miliarde de dolari pe zece ani, așa cum Obama a făcut cu Israelul, sau cu sprijin militar și cu arme de ultimă generație, așa cum face Washingtonul cu Arabia Saudită”, scrie Reuters.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.