Potrivit IRES, 5 din 10 români își mențin opinia conform căreia școala românească este de calitate. Cei mai mulți respondenți tind să creadă că școala îi pregătește pe elevi pentru viață în măsură mică sau foarte mică – 81%, în timp ce doar 18% consideră major rolul şcolii în această privinţă.
Percepția publică privind educația era și este încă influențată de includerea educației în sistemul referenților identitari, unde tendința de apreciere pozitivă este explicabilă. Cu toate acestea, cutremurele de la ultimele sesiuni de bacalaureat încep parcă să aducă percepţia scolii la un nivel de evaluare mai realist, evident însă și mai pesimist.
Conform ultimului sondaj de opinie al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1423 de respondenți, în prezent doar 32% dintre români au o părere bună sau foarte bună despre învățământul românesc, procent cu 6 puncte mai scăzut decât anul trecut în această perioadă. În același timp, 66% dintre aceștia au o părere proastă sau foarte proastă. Dacă 43% dintre intervievați sunt de acord cu afirmația „Sistemul românesc de învățământ este unul performant”, 54% își exprimă dezacordul privind acest aspect.
Cu toate acestea, aproximativ 5 din 10 români își mențin opinia conform căreia școala românească este de calitate.
Cei mai mulți respondenți tind să creadă că școala îi pregătește pe elevi pentru viață în măsură mică sau foarte mică – 81%, în timp ce doar 18% consideră major rolul şcolii în această privinţă. Spre comparaţie, în septembrie 2010, proporția celor sceptici cu privire la rolul şcolii în viaţă era mai scăzută cu 12 procente.
Cu toate acestea, mai mulţi respondenţi decât în septembrie 2010 îşi exprimă în prezent o părere bună sau foarte bună despre activitatea Ministrului Educației (36% în 2011 faţă de 28% în septembrie 2010).
8 din 10 români sunt de acord cu afirmația „Învăţământul românesc este centrat prea mult pe informaţie şi prea puţin pe formarea de competenţe”, proporţia lor fiind relativ neschimbataă în ultimul an. În schimb, pe parcursul unui an, a crescut cu 10% proporția românilor care sunt de acord cu afirmația „Profesorii sunt slab pregătiți” (61% în 2011 faţă de 51% în 2010). Afirmația „Profesorii sunt corupți” suscită exprimarea acordului din partea a 55% dintre respondenți, proporție mai scăzută în prezent decât în 2010. Scăderea percepţiei de corupție a cadrelor didactice poate fi explicată prin măsurile de supraveghere atât de controversate de la ultima sesiune de bacalaureat. În același timp, mai ridicată este proporția celor care sunt de părere că profesorii sunt mult prea prost plătiți pentru ceea ce fac – 81%.
Peste 60% dintre intervievați sunt de acord cu afirmația conform căreia orarul elevilor ar fi prea încărcat, în timp ce peste 80% își exprimă acordul cu ideea conform căreia schimbările legislative privind educația sunt prea frecvente.
Peste 80% dintre români sunt de acord cu afirmația „Dotarea școlilor este deficitară”, iar peste 95% se declară de acord cu faptul că este nevoie de mai multă disciplină în școli. Doar 1 din 5 participanţi la studiu sunt de acord cu faptul că că profesorii ar fi prea exigenți cu elevii. Mai mult, aproximativ 9 din 10 respondenţi sunt de părere că elevii de azi sunt mai slab pregătiți decât cei din trecut, în timp ce 4 din 10 intervievaţisunt de părere că elevii primesc prea multe teme pentru acasă.
Învățământul de stat se bucură de încrederea a 60% dintre respondenți, în detrimentul celui privat, aceștia fiind de acord cu afirmația „Învățământul de stat este mai bun decât cel privat”. De asemenea, trei sferturi dintre persoanele intervievate consideră că absolvenții de facultate sunt slab pregătiți, o proporție ușor mai ridicată dintre acestea exprimându-și acordul cu afirmația „Tinerii nu sunt pregătiți pentru a face față pe piața muncii” (80%).
Afirmația „Reînființarea școlilor profesionale sau de meserii ar fi o idee bună” este aproape unanim – 95%.
Pe fondul percepțiilor mai degrabă nefavorabile privind sistemul educațional românesc, mai mult de jumătate dintre intervievați (56%) își exprimă acordul cu afirmația „As vrea ca fiul sau fiica mea să studieze în străinătate”. Pe de altă parte, cu afirmația „Elevii români au cunoștințe generale mai multe decât elevii din țări mai dezvoltate” sunt de acord aproape 70% dintre respondenți. Acest din urmă stereotip perceptiv nu este confirmat, din păcate, de testele internationale la care participă și elevii români.
Românii vor întoarcerea la examene de admitere la liceu si facultate
Cei mai mulți români sunt de părere că accederea la liceu sau la facultate ar trebui să se facă pe bază de concurs – 75%, în timp ce 14% consideră că ar trebui să se țină cont și de dosar, și de un examen. Doar 9% consideră că admiterea exclusiv pe bază de dosar ar fi cea mai bună soluție.
În acest an, 41% dintre români recunosc că au apelat la meditații pentru copiii lor, cu 9% mai puțini decât în septembrie 2010. În ceea ce privesc posibilele motivații pentru acest lucru, există câteva cifre relevante: peste 90% declară că vor să aibă un copil bine pregătit; 68% dintre părinții care au apelat la meditații pentru copiii lor își exprimă acordul (total sau parțial) cu faptul că profesorii nu își fac treaba la clasă, spre deosebire de 54% care răspundeau la fel anul trecut; peste 60% dintre părinții care au apelat la meditații sunt de părere că elevii care iau meditații obțin note mai mari. Materia la care s-au luat cele mai multe meditaţii este matematica (90%).
8 din 10 români declară că, pe ei înșiși, școala i-a ajutat să reușească în viață (83% în 2011, 82% în 2010), în timp ce în jur de 15% dintre aceștia tind să declare contrariul.
Majoritatea românilor sunt la curent cu rezultatele obținute de elevii de clasele a 12-a și a 13-a la sesiunea din vară a Bacalaureatului; pentru acest lucru, 47% dintre intervievați consideră că elevii înșiși sunt de vină; 17% îi învinuiesc pe
profesori, în timp ce 14% consideră că de vină este sistemul educațional. Alți 6% sunt de părere că este de vină Ministrul Educației, aceeași proporție dintre respondenți considerând că vina pentru rezultatele slabe de la Bacalaureat este a părinților. Conducerea țării este, de asemenea, menționată de 3% dintre respondenți.
Percepția privind bacalaureatul se schimbă
Odată cu trecerea timpului, tot mai mulți români au ajuns la concluzia că Bacalaureatul din anul acesta a fost organizat mai bine decât în anii trecuți: în timp ce, în iulie 2011, 48% erau de această părere, iar 16% nu știau ce să creadă, în septembrie 2011 numărul acestora crește la 55%, iar proporţia indecișilor scade la 9%. La nivel declarativ, peste trei sferturi dintre respondenţi (78%) consideră că rezultatele obținute la examenul de bacalaureat de către absolvenții de liceu sunt reale. Proporţia lor este în creştere faţă de iulie 2011 (72%). Numărul celor care cred contrariu este în scădere (15% în septembrie 2011 faţă de 20% în iulie). Proporții similare declară că aceste rezultate reflectă nivelul real al cunoștințelor elevilor, respectiv opusul.
18% dintre intervievați cred în foarte mare sau în mare măsură că s-a fraudat examenul de Bacalaureat din 2011, în timp ce 74% sunt de acord cu această ipoteză în mică sau foarte mică măsură.
În ceea ce privește sesiunea din toamnă a Bacalaureatului, 84% dintre respondenți au o părere proastă sau foarte proastă despre rata de promovabilitate de 16% a candidaților înscriși la examen. Numeroasele contestații depuse de către candidați cu această ocazie sunt considerate în mare parte nejustificate de către 60% dintre respondenți, în timp ce 28% consideră că acestea au fost mai degrabă justificate. Un sfert dintre persoanele intervievate este de părere că s-ar fi fraudat la această sesiune a Bacalaureatului 2011.
Pentru îmbunătățirea sistemului educațional, românii i-ar recomanda Ministrului Educației: să fie mărite salariile profesorilor, ca profesorii să fie mai bine pregătiți, ca materiile predate să fie mai bine selectate, iar orarul redus, precum și impunerea unei exigențe și a unei o discipline mai mari în școlile din țară.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.