1% dintre români au tot ce le trebuie, restul supravieţuiesc

Cercetarea „Calitatea Vieţii 2010″, efectuată de o echipă extinsă de cercetători cu expertiză în zona politicilor sociale din cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române, subliniază o tendinţă generalizată de degradare a condiţiilor de viaţă ale românilor. Studiul arată faptul că în 2010 oamenii resimt o înrăutăţire a condiţiilor de viaţă comparativ cu anul trecut. De asemenea, nivelul optimismului înregistrează cele mai scăzute valori din 1990 şi până în prezent, iar temerile populaţiei au crescut, dominanta acestora fiind teama de creştere a preţurilor.

Studiul „Calitatea Vieţii 2010″ arată că 31% din populaţie apreciază că veniturile nu ajung pentru strictul necesar, pentru 33% ajung doar pentru supravieţuire, 26% duc un trai decent, dar nu-şi permit să cumpere produse scumpe, 9% cumpără cu eforturi unele obiecte scumpe, iar 1% au tot ce-şi doresc.

Caracterizările cele mai nefavorabile la adresa venitului în raport cu necesităţile (nu ne ajung nici pentru strictul necesar) sunt întâlnite la cei fără şcoală sau care au absolvit cel mult şcoala generală. Pe măsură ce avansăm cu anii de şcoală absolviţi, evaluările se îmbunătăţesc, cele mai bune (reuşim să cumpărăm şi unele obiecte mai scumpe, dar cu eforturi) fiind întâlnite la cei care au terminat o şcoală postliceală sau învăţământ superior.

Cele mai dezavantajate categorii sunt agricultorii şi pensionarii: 35% dintre cei care declară că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar sunt agricultori, iar 26%, pensionari.

Majoritatea oamenilor au o percepţie bine definită asupra locului lor în societate, identificându-se cu o anumită clasă socială: 33% dintre respondenţi consideră că aparţin clasei mijlocii, 43% se plasează în clasa muncitoare şi 22% consideră că fac parte din ţărănime.

Doar 1% din eşantion consideră că fac parte din clasa de sus. De fapt, percepţia despre locul în societate este dependentă de educaţie şi ocupaţie: cu cât numărul de ani de şcoală formală absolviţi creşte, iar ocupaţia necesită aptitudini şi cunoştinţe mai complexe, cu atât este mai probabilă autopoziţionarea în straturi sociale mai înalte.

Aproape trei pătrimi din populaţie apreciază negativ condiţiile de viaţă din 2010 faţă de cele din 2009, considerându-le mai proaste sau mult mai proaste. Un sfert apreciază că sunt la fel. După o evoluţie pozitivă începută după 1999, perspectiva negativă a românilor revine la nivelul de acum 10 ani, dintr-un alt moment de criză socioeconomică.

Din totalul respondenţilor investigaţi în 2010, 84% au declarat că au un venit personal. Dintre aceştia, doar 2% sunt foarte mulţumiţi de veniturile personale, 25% sunt

mulţumiţi, în timp ce 28% sunt nemulţumiţi, iar 16% sunt foarte nemulţumiţi, 28% fiind nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi de venitul personal.