105 milioane de euro de la buget pentru patru stadioane de rezervă

UEFA a decis, în decembrie 2012, că România va găzdui patru meciuri din Campionatul European 2020. Partidele respective se vor juca pe ,,Național Arena“. Autoritățile române au găsit însă de cuviință să transforme această decizie într‑un veritabil ,,tun“ de circa 105 milioane de euro.

În urmă cu patru ani, UEFA a stabilit că Bucureştiul va găzdui trei meciuri din faza grupelor şi unul din optimile de finală ale Campionatului European, ediția din 2020. O decizie deosebit de importantă atât pentru viitorul fotbalului din țara noastră, cât și pentru dezvoltarea infrastructurii Capitalei. Încă de la început, experții UEFA care au analizat candidatura Bucureştiului au pus în evidență o serie de probleme pe care țara noastră trebuia să le rezolve, pentru ca organizarea să fie impecabilă. Una dintre cele mai importante a fost lipsa unei legături directe între stadion și Aeroportul Otopeni: „Aeroportul, centrul oraşului şi stadionul sunt mai degrabă slab legate între ele de liniile de autobuz, iar numărul acestora trebuie sporit în mod considerabil. Totuşi, principala problemă este dată de faptul că nu există o linie de metrou care să lege oraşul de aeroport“.

Manuela Pătrășcoiu: ,,Construirea de stadioane nu este o risipă de bani, este un semn de civilizație“.

Deosebit de optimist, raportul UEFA menționează că „este în plan ca o nouă linie să fie construită pentru 2020“. Este vorba de ,,Magistrala 6“, care, teoretic, ar urma să fie pusă în funcțiune în perioada 2017-2018 și care ar urma să coste 1,05 miliarde euro. Practic, deși ne aflăm aproape de sfârșitul anului 2016, nu prea există semne că ,,Magistrala 6“ va apuca să fie terminată la timp.

Alocări bugetare preventive

La fel de utilă va fi și construirea unei autostrăzi care să lege România de Ungaria și, astfel, de Vestul Europei. În cadrul analizei lor, experții UEFA au concluzionat că în această privință stăm relativ bine: ,,Bucureştiul este suficient de bine conectat la toate destinaţiile majore europene“.

Însă, în acest moment, din cei 584 km ai Autostrăzii A3, se poate circula doar pe 110 km. Dar această problemă va putea fi rezolvată, întrucât autorităţile statului au garantat că A3 va fi funcţională în întregime până în 2020 şi va lega, astfel, Bucureştiul de graniţa cu Ungaria.

Minusuri și plusuri constatate de UEFA

Singurele probleme care ar fi putut fi considerate impedimente erau cele de pe stadioanele Rapid și Dinamo, care, din cauza amplasării, nu puteau îndeplini penultima cerință, aceea privind siguranța antrenamentelor. Așadar, UEFA a cerut condiții de bun-simț, a căror existență este necesară pentru desfășurarea unor meciuri de fotbal de nivel european.

Alte minusuri constatate de experții UEFA erau legate de anumite detalii pe care le-am putea considera, mai curând, de natură organizatorică.

„Stadionul are o capacitate mare, însă respectă doar parţial cerinţele UEFA, pentru că oferă doar un număr limitat de locuri de parcare în apropiere. Cerinţele în materie de ospitalitate sunt parţial îndeplinite. Facilităţile încorporate şi ale sponsorilor trebuie construite în afara stadionului. Numărul de loje VIP nu este suficient. Centrul media trebuie construit în afara stadionului“, se arată în raportul întocmit de UEFA.
Bucureştiul are o experienţă limitată în ceea ce privește organizarea unor evenimente importante, de talia unor meciuri de Campionat European. Comisia UEFA a apreciat în cazul terenurilor oferite de FRF că sunt la standarde înalte, dar, cel puțin în cazul „Arcului de Triumf“, teren folosit pentru rugby, se impun o serie de modificări.

De menționat că UEFA nu a cerut niciodată ca meciurile din CE ediția 2020, să se desfășoare pe niște stadioane noi, reconstruite, ci pe terenuri care să respecte reguli europene general valabile.

Lista UEFA

În urma analizelor efectuate, experții UEFA au stabilit că și stadionul ,,Național Arena“ are nevoie de anumite amenajări și modernizări:

* Distanța dintre baza de pregătire și hotelul la care este cazată echipa să fie de cel mult 10 minute de mers cu autocarul.
* Baza de pregătire să fie pusă la dispoziția echipei cu două săptămâni înainte de startul EURO 2020.
* Terenul să aibă un gazon natural de calitate.
* Baza să aibă două vestiare de 100 de metri pătrați, dotate cu băncuțe, dulapuri, toalete și dușuri.
* Baza să aibă două vestiare de 24 de metri pătrați pentru antrenori, dotate cu dulapuri pentru șase persoane, toalete și dușuri, să includă un cabinet medical de 24 de metri pătrați, iar în cadrul bazei să se regăsească o încăpere destinată controlului anti-doping.
* Terenurile să fie înconjurate de un gard înalt de doi metri, pentru ca echipele să nu poată fi spionate.
* Antrenamentele cu porțile închise să poată fi efectuate fără a exista riscul să fie spionate de pe clădiri înalte.
* Terenurile trebuie să aibă instalație de nocturnă.

Ce au înțeles ai noștri

La scurt timp după anunțarea cerințelor UEFA, autoritățile române s-au pus în mișcare și s-au implicat în problema stadioanelor din București. În toamna acestui an, Manuela Pătrășcoiu, director general al Companiei Naționale de Investiții, Răzvan Burileanu, președintele FRF și Gabriela Firea, primarul general al Capitalei au stabilit că organizarea participării României la Euro 2020 este un ,,Proiect Național“.

Un proiect grandios în care, în loc să îndeplinească cerințele punctuale pretinse de UEFA, oficialii ne anunță că stadioanele ,,Steaua“, ,,Dinamo“, ,,Rapid“, precum și stadionul de rugby ,,Arcul de Triumf“, vor fi demolate și reconstruite din temelii. Dar, în ciuda acestui efort, atât financiar, cât și tehnic, după ce vor fi reconstruite, cele patru stadioane vor fi doar un soi de rezerve, terenuri folosite doar pentru antrenamentele echipelor care vor veni să joace în țara noastră. Manuela Pătrășcoiu a dezvăluit de curând cam cât va costa reconstrucția celor patru stadioane de rezervă, dar și de unde vor proveni banii respectivi.

,,În parteneriat cu Federația Română de Fotbal și respectând standardele UEFA, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin compania noastră, va realiza cele patru arene care vor totaliza peste 70.000 de locuri: 8.000 de locuri la stadionul Arcul de Triumf, 18.400 de locuri la stadionul Giulești, 20.000 de locuri la stadionul Dinamo și alte 30.000 de locuri la stadionul Steaua.“

„Steaua“, cel mai scump

Cel mai scump va fi stadionul Steaua, care, la 30 de mii de locuri pe care le va avea, va costa 45 de milioane de euro. În plus, Pătrășcoiu a adăugat: ,,Vom construi de la bază patru stadioane. Vor fi 1.500 euro pentru fiecare loc în tribună, pentru circa 70.000 de locuri“.

La rândul său, Răzvan Burleanu a susținut cauza printr-o declarație incertă: ,,Ceea ce noi ne dorim, ca FRF, este să privim lucrurile dintr-o amplitudine și să avem o perspectivă mai amplă, să angrenăm acest proiect al EURO 2020 în tot procesul de dezvoltare al societății românești, al Bucureștiului, pe de o parte, și al României, pe de altă parte“.

Răzvan Burleanu: ,,După încheierea competiției fotbalistice, toate lucrările de infrastructură realizate vor servi la dezvoltarea durabilă a societății noastre“.

Și cine vor fi beneficiarii acestei ,,dezvoltări durabile“? Ne lămurește tot Burleanu: ,,Copiii noștri vor redescoperi mai ușor cât de important este să crești prin sport și prin valorile lui“. În această ecuație relativ complexă, Primăria Municipiului Bucureşti urmează să asigure punerea la punct a infrastructurii publice şi a serviciilor, inclusiv aspectele privitoare la siguranța desfășurării partidelor de fotbal și a cheltuielilor privitoare la toate acestea.

În schimb, Guvernul României trebuie să asigure infrastructura publică şi a serviciilor, inclusiv a structurilor de securitate. Pe lângă aceste cheltuieli, autorităţile vor trebui să fie capabile să acopere orice cheltuieli suplimentare ce ar putea să apară ca urmare a nerespectării obligaţiilor asumate.

Oare de unde atâta interes pentru viitorul fotbalistic al țării noastre, tocmai acum, când echipa națională a devenit atât de pașnică, încât, de multă vreme, nu a mai bătut mai pe nimeni? Contractele pentru construirea celor patru stadioane vor fi atribuite (cu sau fără licitație) unor firme ,,agreate“, firme care pe parcursul construcției vor constata că va fi nevoie de mult mai multe lucrări decât cele prevăzute în devizele inițiale. Motiv pentru care se vor încheia niște contracte adiționale ce vor mări prețurile până la un nivel la care acestea nu vor mai avea nicio legătură cu devizul inițial. Iar pentru a înțelege ,,procedura“, nu este nevoie să căutăm prea departe: avem la îndemână exemplul stadionului ,,Arena Națională“.

Istoria se repetă: vezi modelul Arenei Naționale

Acum, puțină lume își mai amintește că, în aprilie 2007, fostul primar general Adriean Videanu a atribuit, fără licitație, construcția ,,Arenei Naționale“ firmei Max Bogl&Astaldi, aceeași care, în 2005, a construit stadionul ,,Commerzbank Arena“ din Frankfurt.

Deloc întâmplător, patronul firmei agreate era Raul Doicescu, un foarte bun prieten şi asociat al lui Videanu. Inițial, valoarea contractului a fost stabilită la 119 milioane de euro, bani în schimbul cărora, pe locul fostului stadion ,,Lia Manoliu“, urma să fie construit un nou stadion de 50.300 de locuri.
În 2008, pe când fotoliul de primar general era ocupat de Sorin Oprescu, la proiectul inițial s-au mai adăugat încă 5.000 de locuri. Motiv pentru care s-au mai semnat alte patru contracte, care au ridicat prețul total la nu mai puțin de 234 de milioane de euro, dintre care doar proiectarea întregului ansamblu a costat circa 16 milioane de euro.

Pentru ca efectele acestei ,,inginerii financiare“ să fie și mai dramatice, reamintim că ea a fost pusă la cale și s-a derulat exact în perioada în care economia românească era zguduită de criza economică. Iar asta, în condițiile în care stadionul din Frankfurt, la fel de mare, dar construit cu materiale de foarte bună calitate, a costat doar 150 milioane de euro.

Opinii mult mai pesimiste

Primarul Gabriela Firea oferă garanţii că va asigura infrastructura pentru meciurile României la CE 2020. Foto Facebook FRF.ro

Entuziasmul privitor la reconstruirea celor patru stadioane nu este împărtășit chiar de toată lumea. Există voci care afirmă că, în mod normal, calitatea fotbalului nu are nicio legătură directă cu infrastructura existentă.

Alte voci susțin că toată povestea cu noile stadioane de rezervă pentru CE din 2020 este doar un paravan în spatele căruia se ascunde un ,,tun“ de mari proporții pentru băieții deștepți din construcții.

Conform acestor opinii, pus la cale în cale în ,,laboratoarele” politice ale PSD, acest ,,Proiect Național“ ar fi, de fapt, o extindere a unui mega-proiect imobiliar care se va ridica în jurul stadionului Dinamo.
Este vorba despre un proiect inițiat de Ionuț Negoiță, o prezență cu mult mai discretă decât fratele său, primarul Robert Negoiță. Concret, de câțiva ani buni, Ionuț Negoiță este acționarul principal al F.C. Dinamo.

Iar încă din anul 2012, el și-a anunțat intenția de a construi un nou stadion pe locul celui actual, iar pe restul terenurilor din zonă să dezvolte un proiect imobiliar în asociație cu CS Dinamo.

Un proiect care de-a lungul timpului s-a bucurat de sprijinul acordat sub o formă sau alta de către miniștrii Radu Stroe, Vasile Blaga, Gabriel Oprea, Liviu Dragnea, Vasile Dâncu și Petre Tobă. Un prim pas a fost făcut în urmă cu 14 ani, odată cu semnarea Contractului de Asociere nr. 2640/16.07.2002, semnat de Ioan Rus, pe vremea aceea ministru de Interne, precum și a altui contract mai recent, parafat pe vremea în care Elisabeta Lipă era comandantul Clubului Dinamo.

Contracte în baza cărora Ionuț Negoiță își asuma, legal, administrarea celor 20 de hectare din zona clubului Dinamo. Ce are de gând Ionuț Negoiță cu acel teren? Are gânduri mari: construirea unei clinici de traumatologie, un hotel pentru fotbaliști și oficialități, plus câteva blocuri de locuințe, cu alte destinații.
De fapt, toate aceste obiective sunt menționate într-un plan de dezvoltare mai vechi, întocmit pe vremea când Videanu era primar general. Lungit și lățit peste mai multe guvernări de diverse culori politice, proiectul imobiliar legat de zona stadionului Dinamo continuă nestingherit și în ziua de azi. Pus în aceeași ,,ecuație“ cu pregătirea pentru C.E. ediția 2020, proiectul imobiliar Dinamo ar putea să fie finanțat atât cu banii oferiți de la buget pentru acest obiectiv, cât și, de ce nu, cu bani europeni.

,,Chintă spartă“ cu generali

În pocker există noțiunea de ,,chintă spartă“, care definește o ,,suită de cinci cărți din care lipsește una“. Exact asta a fost situația cu proiectul imobiliar Dinamo. Inițial, participanții alcătuiau o ,,chintă întreagă“, compusă din generalii Gabriel Oprea, Neculai Onțanu, Elisabeta Lipă, Petre Tobă și civilul Liviu Dragnea. Plus Vasile Dâncu, un fel de ,,chibiț” care ,,ținea masa“. Dar, de un timp încoace, această glorioasă chintă a fost ciuruită și a devenit o biată ,,chintă spartă“: generalii Oprea și Onțanu, plus civilul Dragnea, au intrat pe mâna Justiției, iar generalul Tobă a fost trecut și el pe linie moartă. Singurii rămași în picioare sunt Vasile Dâncu și Elisabeta Lipă. Dar în aceste vremuri în care DNA își vâră nasul în mai toate afacerile politicienilor… niciodată să nu spui niciodată!

De curând, președintele Klaus Iohannis și-a dat și el cu părerea despre modernizarea celor patru stadioane din București, unde se vor antrena echipele ce vor veni în România cu ocazia CE din anul 2020.
Inițial, președintele a afirmat că acest viitor eveniment sportiv este benefic pentru România, la fel ca modernizările stadioanelor Steaua, Dinamo, Rapid și Arcul de Triumf.

Ulterior, președintele a susținut, pentru presa centrală: ,,Totuși, Guvernul trebuie să găsească o soluție potrivită împreună cu Federația Română de Fotbal. Cred că este bine să atragem competiții de mare vizibilitate.

În al doilea rând, este foarte important să modernizăm sau să construim baze sportive noi. După părerea mea, suntem într-o zonă nesănătoasă, nesustenabilă“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.