46 de semnături pentru Moscova

29 septembrie 2026 19:38

Pe 29 septembrie, opoziția parlamentară a depus un proiect de suspendare a Maiei Sandu, semnat de 46 de deputați. Ion Chicu și aliații săi pot transforma semnăturile într-o conferință de presă, dar nu într-o demitere. Constituția cere votul a două treimi dintre deputați, mai exact 68 din 101. Le lipsesc 22. Abia după un asemenea vot s-ar organiza, în cel mult 30 de zile, referendumul la care cetățenii ar decide soarta mandatului prezidențial. Nicio formulă retorică nu poate modifica această succesiune.

Diferența dintre a porni procedura și a o duce la capăt este subiectul pe care inițiatorii îl ascund sub un dosar de acuzații. Invocă uzurparea puterii, imixtiuni în justiție și încălcarea drepturilor omului. Gravitatea cuvintelor nu compensează absența voturilor și nici nu transformă nemulțumirea față de președintă într-o încălcare constituțională dovedită.

Moldova are probleme reale. Prețurile apasă gospodăriile, instituțiile trebuie să răspundă public pentru deciziile lor, iar guvernarea poate fi criticată în fiecare zi. Tocmai de aceea, opoziția ar avea de câștigat dacă ar aduce soluții și probe. Vorbim de o strategie gândită să ocupe agenda publică și să împingă în plan secund întrebarea esențială. Mai exact cui folosește destabilizarea conducerii unui stat aflat sub presiunea Rusiei?

Cetățenia și armata rusă de ocupație

Unul dintre reproșurile opoziției privește deciziile prezidențiale legate de cetățenie. În noiembrie 2025, Maia Sandu a retras cetățenia moldovenească pentru cinci persoane înrolate în Grupul Operativ al Trupelor Ruse, dislocat ilegal în regiunea transnistreană. În februarie 2026, un alt decret a vizat nouă persoane din structurile neconstituționale de pe malul stâng al Nistrului, din care două luptaseră de partea separatiștilor în 1992.

Pentru decretul din februarie, Președinția a precizat că procedura a pornit de la Agenția Servicii Publice, în urma unei sesizări a Serviciului de Informații și Securitate. Constituția îi atribuie președintelui soluționarea problemelor cetățeniei. Legalitatea fiecărui decret poate fi examinată de instanță, pe baza faptelor și a legii. Dar a transforma contestarea retragerii cetățeniei unor oameni din structurile separatiste ori din trupele ruse într-un argument pentru înlăturarea șefei statului spune multe despre prioritățile celor care au semnat.

Decretele vizează persoane identificate prin faptele și funcțiile lor. Pentru Chișinău, loialitatea față de stat și prezența unei armate străine pe teritoriul său sunt chestiuni de suveranitate. Opoziția le-a adus în disputa pentru suspendarea președintei, în timp ce militarii ruși rămân în stânga Nistrului.

Moscova câștigă și fără referendum

Rusia are nevoie de o R.Moldova preocupată să-și conteste necontenit instituțiile și prea ocupată cu crize interne ca să-și apere direcția europeană. Un conflict spectaculos în jurul Maiei Sandu oferă exact acest cadru. Consumă energie politică, pune pe același plan autoritățile constituționale și structurile susținute de Moscova și mută atenția de la trupele ruse care staționează ilegal în stânga Nistrului.

Acesta este sensul politic al inițiativei, dincolo de imposibilitatea ei aritmetică. Opoziția are dreptul să critice președinta, să conteste acte în instanță și să ceară răspunsuri pentru orice decizie. Însă când strânge 46 de semnături pentru un prag de 68 și include în rechizitoriu sancționarea unor oameni legați de aparatul separatist, semnalul transmis este că spectacolul contează mai mult decât rezultatul. Kremlinul continuă să întrețină militar separatismul din regiune, iar această campanie îi alimentează argumentele politice.

Maia Sandu nu va fi înlăturată prin acest demers în configurația actuală a Parlamentului. Cei care l-au lansat știu să numere. Au ales totuși să prezinte o cale blocată drept mare ofensivă constituțională. Moscova nu are nevoie ca suspendarea să treacă pentru a profita de zgomotul ei. Îi ajunge ca politica de la Chișinău să se consume apărându-se de o criză fabricată.