AUR propune limitarea mandatelor șefilor instituțiilor publice

Mandate de 5 ani, cu limită de două mandate

Potrivit proiectului, șefii Serviciului Român de Informații, ai Serviciului de Informații Externe, ai Serviciului de Protecție și Pază, ai Direcției Generale de Protecție Internă, ai Direcției generale de informații a apărării și ai Serviciului de Telecomunicații Speciale ar urma să exercite mandate de câte 5 ani, cu un plafon de maximum două mandate pentru aceeași persoană.

Unul dintre inițiatorii proiectului, senatorul AUR Nicolae Vlahu, a explicat că limita de două mandate pentru conducerea acestor instituții este necesară pentru a preveni concentrarea excesivă a puterii și apariția unor cercuri de influență, mai ales acolo unde este vorba despre structuri cu acces la informații sensibile și cu atribuții importante pentru securitatea statului.

„Aceasta modificare legislativă este necesară pentru că menținerea aceleiași persoane, pentru perioade foarte lungi, la conducerea unei instituții poate favoriza concentrarea excesivă a puterii și formarea unor cercuri de influență. Cu atât mai mult atunci când vorbim despre structuri care au acces la informații sensibile și exercită atribuții importante pentru securitatea statului. Considerăm că două mandate oferă timpul necesar pentru a pune în aplicare o viziune și pentru a demonstra rezultate.

După această perioadă, trebuie să existe loc și pentru alți profesioniști care pot să își asume conducerea. Propunem inclusiv ca mandatele exercitate parțial să fie luate în calcul ca mandate întregi, fiindcă o întrerupere a mandatului nu trebuie să permită ocolirea limitei stabilite prin lege”, a declarat senatorul.

Alte instituții vizate de proiect

Proiectul de lege propune, totodată, limitarea mandatelor și pentru conducerea altor instituții, printre care Banca Națională a României, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

Cum motivează AUR

Potrivit AUR, ocuparea pe perioade lungi a unor funcții-cheie, fără limite clare privind durata și numărul mandatelor, poate alimenta suspiciuni legate de independența instituțiilor și poate duce la apariția unor conflicte de interese.

Conform proiectului, un mandat exercitat doar parțial va fi considerat mandat întreg și va fi inclus în calculul limitei stabilite prin lege. Pentru funcțiile care nu aveau, până acum, o durată maximă prevăzută, noul termen va începe să curgă de la data intrării în vigoare a legii.

Citește și: Patriotismul cu de-a sila, proiect AUR care obligă oficialii să sărute steagul. Istoricul Dorin Dobrincu trage un semnal de alarmă dur