Mumiile dispar din vitrine. Muzeele din Glasgow invocă dreptul la intimitate al morților

Două muzee importante din Glasgow au retras din expoziții mumii egiptene vechi de mii de ani. Motivul: persoanele decedate nu și-au dat consimțământul pentru a fi expuse publicului.

Magda Colgiu-David - Senior Editor
Mumiile dispar din vitrine. Muzeele din Glasgow invocă dreptul la intimitate al morților

Două muzee importante din Glasgow au retras din expoziții mumii egiptene vechi de mii de ani. Motivul: persoanele decedate nu și-au dat consimțământul pentru a fi expuse publicului.

Museele din întreaga lume se confruntă tot mai des cu întrebări incomode despre modul în care prezintă rămășițele umane. In acest context, două instituții importante din Glasgow au decis să facă un pas care stârnește deja dezbateri. Muzeul Kelvingrove și Muzeul Hunterian au retras sau au ascuns de ochii publicului mumii egiptene. Reprezentanții celor două instituții  argumentează că persoanele decedate merită respect și intimitate chiar și după moarte.

Corpul mumificat al preotului Nekht, scos din expoziție

La Muzeul Kelvingrove, corpul mumificat al preotului Nekht a fost scos din expoziție. Reprezentanții instituției au explicat că decizia a fost luată în „absența consimțământului persoanei decedate”, în contextul unei reevaluări a modului în care muzeele tratează rămășițele umane. Nekht a trăit între aproximativ 1985 și 1797 î.Hr.. Mumia sa a fost descoperită la Beni Hasan, în Egiptul Mijlociu, și a ajuns la Glasgow în 1923.

În același timp, Muzeul Hunterian a ales o soluție diferită. Trupul lui Shep-En-Hor nu a fost retras complet, dar a fost acoperit cu un material special care împiedică vizitatorii să îl vadă. Decizia a fost luată după consultări cu specialiști în egiptologie. Concluzia acestora a fost că femeia „merită intimitate după moarte”. Sarcofagul bogat ornamentat rămâne însă în continuare expus, fiind considerat o valoroasă operă de artă funerară a Egiptului antic.

O schimbare de perspectivă în lumea muzeelor

Hotărârile celor două instituții vin după actualizarea codului de etică al Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM), care prevede că muzeele trebuie să respecte demnitatea inerentă a rămășițelor umane și să țină cont, atunci când este posibil, de opiniile descendenților sau ale comunităților de origine.

Totuși, noul cod nu obligă muzeele să retragă toate rămășițele umane din expoziții. Profesorul Steph Scholten, membru al comitetului de etică al ICOM, a subliniat că documentul oferă orientări și nu impune o soluție universală, motiv pentru care Kelvingrove și Hunterian au ajuns la decizii diferite.

De altfel, National Museums Scotland, una dintre cele mai importante instituții muzeale ale țării, a anunțat că nu intenționează să își schimbe modul de expunere a rămășițelor umane din colecțiile sale, care includ mumii din Egipt și Peru.

Muzeele din Glasgow au precizat însă că ar lua în considerare inclusiv repatrierea rămășițelor, dacă ar primi o solicitare oficială din partea unei țări sau instituții competente. Decizia deschide astfel o discuție mai amplă despre granița dintre interesul științific, valoarea educativă a exponatelor și dreptul la demnitate al celor care au murit cu mii de ani în urmă.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.