Cine este Gadi Eisenkot, principalul contracandidat al lui Netanyahu. De la comanda armatei la lupta politică

În pragul primelor alegeri generale organizate în Israel după atacurile din 7 octombrie 2023, fostul șef al Marelui Stat Major al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), Gadi Eisenkot, s-a profilat drept principalul contracandidat al premierului în exercițiu, Benjamin Netanyahu. Cu o carieră militară de patru decenii și o platformă centristă axată pe securitate națională și reformă instituțională, Eisenkot încearcă să mobilizeze alegătorii indeciși în cadrul unei campanii politice marcate de provocări de securitate și tensiuni sociale profunde.

Fostul șef al armatei israeliene, Gadi Eisenkot, reprezintă principala provocare politică pentru prim-ministrul Benjamin Netanyahu în cadrul scrutinului parlamentar programat pentru acest sezon electoral, potrivit CNN.

Eisenkot, în vârstă de 66 de ani, a intrat în viața politică în anul 2022 și conduce în prezent partidul centrist Yashar!, formațiune care a devenit principala forță de opoziție din Knesset.

Contextul politic din Israel este profund marcat de evoluțiile militare și sociale urmate atacurilor din 7 octombrie 2023. În urma acelui moment critic, Eisenkot a acceptat inițial să facă parte din cabinetul de război condus de Netanyahu în calitate de observator, încercând să contribuie la coordonarea răspunsului militar și la luarea deciziilor de securitate națională.

Cu toate acestea, după opt luni de participare în această structură executivă, fostul general a ales să demisioneze, acuzând conducerea guvernamentală de lipsa unei strategii clare pentru finalizarea conflictului și gestionarea perioadei post-război.

Profilul și parcursul militar al lui Gadi Eisenkot

Născut într-o familie de imigranți evrei de origine marocană și crescut într-un mediu modest, Gadi Eisenkot a activat timp de 40 de ani în cadrul Forțelor de Apărare ale Israelului. În timpul carierei sale militare, acesta a urcat succesiv în ierarhie până la obținerea celei mai înalte funcții de conducere, aceea de șef al Marelui Stat Major al IDF.

În activitatea sa militară, Eisenkot este recunoscut pentru formularea doctrinei militare strategice denumite „Doctrina Dahiyeh”. Această abordare tactică susține utilizarea unei forțe disproporționate împriva infrastructurilor folosite de grupările militante pentru lansarea atacurilor împotriva teritoriului israelian. Astfel, platforma sa politică actuală îmbină o poziție centristă în materie de guvernare internă cu o linie fermă și moderat-strictă privind problemele de apărare și securitate națională.

Impactul conflictului recent asupra vieții personale a lui Eisenkot a fost unul direct și profund. Fiul său cel mic, alături de doi dintre nepoții săi, au fost uciși în luptă pe parcursul operațiunilor militare din Fâșia Gaza. Aceste pierderi personale au fost adesea menționate în spațiul public ca fiind un element central al profilului său public de lider care înțelege direct costurile umane ale războiului.

Totodată, un eventual succes al lui Eisenkot în formarea unei coaliții de guvernare ar avea o semnificație istorică pe plan social. Acesta ar putea deveni primul prim-ministru al Israelului de origine mizrahă (evrei proveniți din Orientul Mijlociu și Africa de Nord), o comunitate care s-a confruntat istoric cu disparități socio-economice în raport cu elita de origine europeană (așkenază).

CITEȘTE ȘI:

Donald Trump le cere, din nou, israelienilor să voteze cu Benjamin Netanyahu în alegerile legislative de marți

Benjamin Netanyahu și mizele continuității politice

De cealaltă parte a eșichierului politic, Benjamin Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, rămâne cel mai longeviv prim-ministru din istoria statului Israel și liderul incontestabil al partidului de dreapta Likud. Susținătorii săi subliniază experiența sa îndelungată în administrarea treburilor publice, rezultatele economice și relațiile diplomatice strânse pe care le menține la nivel internațional, inclusiv sprijinul politic exprimat public de președintele Statelor Unite, Donald Trump.

Cu toate acestea, mandatul lui Netanyahu este supus unor critici severe din partea opoziției și a unei părți din societatea civilă. Oponenții săi îl consideră responsabil pentru eșecurile de securitate și de politică internă care au precedat atacul din 7 octombrie 2023, precum și pentru modul în care a gestionat conflictul militar ulterior.

În plus, Netanyahu se confruntă cu probleme juridice de amploare. Pe plan intern, premierul este acuzat într-un proces de lungă durată care include capete de acuzare pentru fraudă, abuz de încredere și luare de mită, acuzații pe care le respinge în totalitate. Pe plan extern, Curtea Penală Internațională a emis în 2024 un mandat de arestare pe numele său în legătură cu acuzații privind crime de război și crime împotriva umanității în contextul desfășurării ostilităților militare.

Opțiunile de coaliție postelectorale

Sistemul politic israelian, bazat pe reprezentare proporțională, impune ca viitorul prim-ministru să poată construi o coaliție majoritară în Knesset, parlamentul alcătuit din 120 de locuri. Lupta electorală nu se rezumă doar la confruntarea directă dintre Likud și Yashar!, ci implică și alte formațiuni politice majore, precum alianța Beyachad condusă de fostul premier Naftali Bennett și politicianul centrist Yair Lapid.

În cadrul discursurilor de campanie de la Tel Aviv și din alte mari orașe, susținătorii ambelor tabere au subliniat viziunile opuse privind direcția viitoare a țării. În timp ce tabăra guvernamentală pune accent pe continuitatea conducerii și pe fermitatea politică tradițională, campania lui Eisenkot promovează restabilirea încrederii în instituțiile statului, responsabilitatea decizională și schimbarea stilului de guvernare.

Votul din această săptămână este considerat un test decisiv pentru viitorul politic al Israelului, determinând atât componența noului executiv, cât și direcția strategiilor de securitate și politică externă ale țării în anii următori.