Revenirea la granițele din 1997. Pretențiile lui Vladimir Putin care amenință flancul estic al NATO

Moscova intenționează să utilizeze o nouă rundă de convorbiri diplomatice dedicate conflictului din Ucraina pentru a obține concesii majore din partea Occidentului, vizând în mod direct slăbirea capacităților de apărare ale Alianței Nord-Atlantice. Prin includerea națiunilor europene în procesul de negociere, liderul de la Kremlin încearcă să redeschidă dezbaterea privind extinderea spre est a NATO, un element considerat de Moscova drept cauza fundamentală a războiului. În timp ce negocierile trilaterale tehnice sunt programate să se desfășoare luna viitoare la Abu Dhabi, aliații occidentali mențin o poziție fermă de respingere a oricărei cerințe privind retragerea trupelor Alianței pe pozițiile dinainte de 1997, dovedind că mizele geopolitice depășesc cu mult granițele teritoriale ale Ucrainei.

Valul de mișcări strategice ale Kremlinului 

Rusia va încerca să utilizeze o nouă rundă de negocieri de pace privind Ucraina pentru a obține concesii menite să slăbească sistemul defensiv al NATO, conform unei analize publicate de The Telegraph.

Yuri Ushakov, consilier de politică externă la Kremlin, a declarat că Europa ar trebui inclusă în dialogul purtat între oficialii ruși, ucraineni și americani, argumentând că continentul european este crucial pentru atingerea unui acord de durată.

Cu toate acestea, surse diplomatice au explicat că motivul real al Moscovei pentru includerea statelor europene este de a câștiga concesii privind extinderea NATO, proces pe care Vladimir Putin l-a descris în repetate rânduri drept „cauza rădăcină” a războiului.

Rețeaua diplomatică a Kremlinului a sugerat anterior că președintele rus ar putea fi dispus să facă compromisuri pe alte teme secundare dacă cerințele sale fundamentale sunt îndeplinite, ceea ce ar însemna retragerea suveranității Ucrainei și determinarea Alianței Nord-Atlantice de a-și diminua prezența militară estică.

Cerința retragerii la granițele militare din 1997

În cadrul viitoarelor întâlniri, este de așteptat ca Vladimir Putin să solicite reducerea amprentei militare a NATO în Europa la nivelul existent în anul 1997, adică înainte ca fostele state din blocul estic să înceapă aderarea la Alianță. O astfel de concesie ar presupune o posibilă retragere a trupelor NATO din țări precum Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, precum și din Finlanda, care s-a alăturat alianței defensive în anul 2023. Toate aceste cinci națiuni au graniță directă cu Rusia, fiind considerate puncte strategice de frontieră.

Săptămâna trecută, Rusia a fost de acord să participe la convorbiri tehnice trilaterale la Abu Dhabi, programate pentru luna viitoare, după o pauză îndelungată în negocierile intermediate de Statele Unite ale Americii. Într-un interviu acordat presei de stat, Yuri Ushakov a afirmat că nu se așteaptă ca întâlnirea să aducă progrese majore, caracterizând-o drept o simplă „testare a terenului”.

Impasul teritorial din Donbas. Eșecul negociatorilor americani 

Rundele anterioare de dialog au eșuat în încercarea de a stabili o încetare a focului, deoarece Putin a cerut în mod repetat ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să cedeze teritorii din regiunea estică Donbas, zone pe care forțele armate ruse nu au reușit încă să le cucerească pe cale militară. Moscova susține că această concesie ar fi fost deja promisă în numele Kievului de către Donald Trump, în timpul întrevederii avute cu Putin în Alaska în cursul anului trecut.

Consilierul Yuri Ushakov a comentat stadiul discuțiilor purtate:

„Înainte, după Anchorage, părea că administrația SUA ar putea dicta ceva și ar putea forța Kievul să se conformeze. Dar până acum, acest lucru nu a funcționat cu adevărat. Asta pentru că nu este suficient să vorbim doar cu Kievul; trebuie să vorbim cu întreaga Europă, care susține pe deplin Kievul.”

Atât oficialii europeni, cât și cei ucraineni au confirmat că sunt dispuși să discute „contextul mai larg al aranjamentelor de securitate post-război din Europa” la reuniunea de la Abu Dhabi.

Propunerea a fost transmisă la St. Petersburg de Steve Witkoff, trimis prezidențial american, în cadrul unei întâlniri de trei ore purtate cu Vladimir Putin. Deși Kremlinul a menținut un ton pesimist privind șansele un acord de armistițiu, Putin pare să fi fost convins să revină la masa negocierilor în urma ofertei de a discuta revendicările sale și a deciziei Washingtonului de a renunța temporar la unele sancțiuni aplicate exporturilor de combustibil rusesc.

Răspunsul categoric Europei 

Surse diplomatice de rang înalt insistă că poziția Europei de respingere a cerințelor maximale ale Rusiei rămâne de neclintit. Un oficial european a reafirmat linia fermă a Alianței: „Poziția noastră rămâne aceeași ca în ianuarie 2022″, făcând referire la scrisoarea transmisă la acea vreme Moscovei de fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg. Deși Occidentul a fost de acord să discute preocupările de securitate ale Rusiei, a exclus din start retragerea trupelor sau a armamentului din statele membre din Europa de Est.

La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a confirmat la televiziunea ucraineană că discuțiile trilaterale vor avea loc luna viitoare, precizând însă că reuniunea nu va pune capăt războiului. Echipa sa va urmări obținerea unor armistiții limitate, axate pe securizarea exporturilor de cereale și energie, precum și pe schimburi de prizonieri.

Zelenski a subliniat importanța unei abordări pragmatice:

„Acestea sunt lucruri concrete, în timp ce o întâlnire la nivel de lideri este o oportunitate de a avea ceva concret după trilaterală. Aceasta este ceea ce cerem și propunem părții americane. Dacă acesta este doar un truc politic și Putin spune «Da, sunt pregătit» doar pentru că nu dorește o escaladare cu America înainte de alegeri, atunci vom vedea foarte rapid în noiembrie dacă a fost un truc sau nu.”

Evoluții militare concomitente pe frontul de est

În timp ce pregătirile diplomatice continuă, confruntările militare mențin un nivel ridicat de intensitate. Un atac cu drone efectuat sâmbătă noaptea asupra orașului de graniță Belgorod a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 13, avariind zeci de clădiri rezidențiale și spații comerciale, potrivit guvernatorului regional Alexander Shuvayev.

De asemenea, forțele ucrainene au lovit o fabrică de componente electronice din Yelets, regiunea Lipetsk, situată la aproximativ 150 de mile de frontieră, folosind rachete de croazieră Storm Shadow. Unitatea de producție vizată furniza componente pentru rachetele utilizate de armata rusă în atacurile asupra orașelor ucrainene.