„Profit din suferință”. Oxfam: super-bogații câștigă și din industriile poluante, și din refacerea după dezastre

Un alt raport, al Oxfam, susține însă că super-bogații alimentează criza climatică prin investiții poluante și, în același timp, profită de pe urma companiilor implicate în pregătirea pentru dezastre și în refacerea după ele.

Organizația caritabilă cere guvernelor să limiteze emisiile celor mai bogați și să pună capăt profitului obținut din dezastrele climatice, potrivit euronews.com.

Angajamentele climatice naționale sunt mult sub ce ar fi nevoie

Un nou raport ONU arată limpede că nu ne putem baza pe actualele angajamente climatice naționale pentru a menține creșterea temperaturii globale în limite sigure.

Cele mai recente planuri ar reduce emisiile globale de gaze cu efect de seră cu doar 6% până în 2035, față de nivelul din 2019. Este mai puțin decât proiecția de anul trecut, care indica o reducere de 10%, în mare parte din cauza retragerii SUA din Acordul de la Paris, arată sursa citată.

Rămâne cu mult sub cele 60% pe care oamenii de știință le consideră necesare pentru limitarea încălzirii la 1,5°C, pragul dincolo de care efectele climatice ar fi catastrofale și ireversibile.

Raportul, care cumulează angajamentele a 154 de țări, acoperă 71% din emisiile globale. Chiar dacă fiecare țară și-ar pune integral în aplicare planurile obligatorii asumate prin Acordul de la Paris și și-ar atinge și țintele condiționate, reducerea emisiilor ar fi tot de doar 9%.

Pentru ca încălzirea să rămână sub limita de rezervă a Acordului de la Paris, de 2°C peste nivelul preindustrial, emisiile ar trebui să scadă cu 37% până în 2035.

Chiar dacă eforturile de reducere a emisiilor vor avea succes, ONU a avertizat, mai devreme în această lună, că lumea se îndreaptă spre o depășire temporară sau, posibil, de durată a pragului de 1,5°C.

Vestea a determinat UE să avertizeze că țările trebuie să se pregătească pentru o posibilă creștere a temperaturii cu 3°C până în 2100.

Pot investitorii privați să schimbe ceva în lupta cu încălzirea globală?

Într-un al doilea raport, publicat tot pe 27 octombrie, ONU a constatat că finanțarea climatică globală crește, dar rămâne cu mult sub nivelul necesar. Finanțarea climatică globală a fost, în medie, de 1.900 de miliarde de dolari (1.700 de miliarde de euro) pe an în 2023-2024, cu 32% mai mult decât în 2021-2022.

Creșterea s-a datorat în mare parte investițiilor private în tehnologii cu emisii reduse, inclusiv în energie regenerabilă, dar și cheltuielilor gospodăriilor pentru vehicule electrice, panouri solare și pompe de căldură.

Așadar, dacă eforturile guvernelor eșuează, ar putea investițiile private să acopere diferența?

Un alt raport, al organizației caritabile Oxfam, publicat înaintea negocierilor climatice COP31 din Turcia, susține că, în cazul celor mai bogați investitori, stimulentele îi împing adesea în direcția greșită.

Super-bogații nu doar alimentează criza climatică prin activități poluante, ci și fac „profit din suferință”, obținând uneori un „dublu dividend”: întâi din industriile care provoacă destrămarea echilibrului climatic, apoi din companiile implicate în pregătirea pentru dezastre și în refacerea după ele, afirmă Oxfam.

Cum profită super-bogații de pe urma crizei climatice?

Noul „Destroy and Rebuild Index” al Oxfam, inclus în raportul „Disaster Divide: How climate chaos deepens inequality and enriches the few” („Prăpastia dezastrelor: cum haosul climatic adâncește inegalitatea și îi îmbogățește pe puțini”), a analizat 217 companii, unele din industrii care provoacă destrămarea echilibrului climatic, altele din industrii care se ocupă de pregătirea pentru dezastre climatice sau de reconstrucția de după ele.

Potrivit organizației, companiile din indice nu doar că au obținut un profit mediu de 1,8 miliarde de dolari (1,6 miliarde de euro) în 2025, ci au și plătit acționarilor, în medie, peste un miliard de dolari.

Piața globală de refacere după dezastre ar urma să crească de la 70 de miliarde de dolari (63 de miliarde de euro) la 92 de miliarde de dolari (84 de miliarde de euro) pe an până în 2029.

Oxfam afirmă că investițiile celor mai bogați 1.000 de miliardari din lume au fost asociate, în 2025, cu 486 de milioane de tone de CO2 echivalent. Dacă ar fi o țară, aceștia ar fi al 19-lea cel mai mare poluator al lumii. Dintre aceste investiții, 71% se află în sectoare foarte poluante, precum petrolul, gazele și industria chimică.

Emisiile super-bogaților, legate de milioane de decese

Potrivit Oxfam, cei mai bogați contribuie și disproporționat la emisiile care alimentează criza. Cei mai bogați 0,1% din populație, aproximativ opt milioane de oameni, emit mai mult decât cei mai săraci 44% din omenire la un loc, adică în jur de 3,5 miliarde de oameni.

Oxfam estimează că emisiile celui mai bogat 1% al populației sunt responsabile pentru aproximativ 20% din încălzirea globală înregistrată din 1990 încoace. Potrivit raportului, emisiile lor dintr-un singur an vor provoca, în secolul următor, aproximativ 1,9 milioane de decese suplimentare cauzate de căldură.

Dezastrele climatice și inegalitatea

Numind dezastrele climatice „mașinării ale inegalității”, Oxfam invocă un studiu publicat în revista Nature, potrivit căruia, în țările cu inegalitate mai mare, numărul deceselor provocate de inundații este de șapte ori mai mare.

Cu toate acestea, cei bogați au cele mai multe mijloace de a se proteja, de la cumpărarea unor locuințe mai sigure până la angajarea de pompieri privați. Gospodăriile bogate pot suporta și prețuri mai mari la alimente și își pot asigura bunurile.

Oamenii mai săraci trăiesc de obicei în zone mai expuse și în locuințe de calitate mai slabă, având mai puține economii la care să apeleze.

Oxfam cere guvernelor să limiteze emisiile super-bogaților, inclusiv pe cele legate de investițiile lor, să oblige țările bogate să ofere mult mai multe fonduri nerambursabile pentru adaptare și să pună capăt profitului obținut din dezastrele climatice.

Citește: Bucureștiul este cea mai poluată capitală din Europa