' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
România înregistrează pentru al patrulea an consecutiv mai multe sosiri decât plecări, iar o parte importantă dintre cei care se stabilesc în țară sunt chiar români reveniți din diaspora. În perioada 2022-2025, soldul migratoriu a fost pozitiv cu aproape 280.000 de persoane, potrivit unei analize realizate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert, pe baza datelor oficiale.
Datele arată o schimbare a profilului migrațional al României, care nu mai este predominant o țară din care oamenii pleacă pentru a se stabili în străinătate. În ultimii patru ani, numărul persoanelor care au venit să locuiască în România pentru o perioadă mai lungă a fost mai mare decât cel al persoanelor care au plecat.
Potrivit cifrelor prezentate de Monitorul Social, soldul migratoriu a fost de 97.114 persoane în 2022, de 66.065 în 2023 și de 48.716 în 2024. În 2025, diferența dintre numărul celor care au venit și al celor care au plecat a crescut din nou, ajungând la 66.920 de persoane. Cumulat, bilanțul celor patru ani depășește 278.000 de persoane.
Românii din diaspora
Un aspect important al acestei evoluții este numărul românilor care se întorc în țară. Termenul de „imigranți” folosit în statistici nu se referă doar la cetățenii străini care aleg să locuiască în România, ci îi include și pe românii care revin după ce au trăit în alte state.
În 2024, aproximativ două treimi dintre imigranții de lungă durată înregistrați în România erau cetățeni români reveniți din străinătate. Mai exact, dintr-un total de aproximativ 287.000 de persoane care s-au stabilit în țară pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, circa 184.700 erau români, potrivit celor mai recente date Eurostat citate în analiza Monitorului Social.
Nu doar românii reveniți din diaspora contribuie însă la creșterea numărului de persoane care se stabilesc în România. Cetățenii ucraineni, sosiți după declanșarea războiului din țara vecină, reprezintă aproximativ 13% din totalul imigranților de lungă durată. Alte comunități importante provin din Nepal și Sri Lanka. În 2024, România a înregistrat aproximativ 15.000 de imigranți din Nepal și 7.000 din Sri Lanka, numere mai mici decât în anul precedent.
Ce spun datele INS
Datele arată și că o parte dintre persoanele care aleg să se stabilească definitiv în România vin din state care, în ultimele decenii, au fost destinații importante pentru românii plecați la muncă. Potrivit INS, în 2025, cei mai mulți imigranți definitivi au venit din Republica Moldova și Ucraina. Printre țările de proveniență se numără și Germania, Canada, Italia și Spania, iar în aceste cazuri este vorba, în parte, despre români care se întorc după ce au locuit în străinătate.
Specialiștii atrag atenția că migrația de lungă durată nu trebuie confundată cu stabilirea definitivă într-o țară. Statisticile includ persoanele care își schimbă reședința obișnuită pentru mai mult de 12 luni, chiar dacă nu renunță definitiv la legăturile cu statul de origine. Stabilirea definitivă poate avea loc după mai mulți ani, de regulă în urma unor schimbări precum dobândirea cetățeniei.
