Spectru: expoziţie Ana Necolau la Galeria ICR Viena
Institutul Cultural Român de la Viena vă invită vineri, 6 februarie, de la ora 19.00, la vernisajul expoziţiei de pictură Spectru a artistei Ana Necolau, curatoriată de Ana-Daniela Sultana.
Cu o viziune artistică şlefuită de un parcurs academic printr-un masterat în arte vizuale la Florenţa şi un doctorat în arte plastice la Bucureşti, Ana Necolau îşi dedică în prezent activitatea fotografiei, graficii, art performance-ului şi picturii.
Ana Necolau, o pictură cu sugestii exotice
Titlul expoziţiei nu face trimitere neapărat la un spectru al culorilor, ci mai degrabă la un spectru al trăirilor, pictura artistei reprezentând, după cum mărturiseşte „fragmente detaşate din mine, diferite emoţii atât pozitive, cât şi negative“.
Ana Necolau
Prin lucrări precum Omagiu lui Victor Brauner, dedicată pictorului şi poetului suprarealist de origine română, sau Apartenenţă, o interpretare personală a Sărutului lui Klimt, expoziţia îşi propune să transmită valenţe cultural-artistice de sorginte europeană. Selecţia cuprinde 8 lucrări recente de inspiraţie cubistă şi suprarealistă, realizate în ulei pe pânză şi tehnică mixtă. Contrastul complementar şi culorile calde alternează în cromatica folosită, iar tehnica mixtă culminează cu un colaj de timbre româneşti în lucrarea intitulată Circul.
Expoziţia Spectru poate fi vizitată la sediul ICR de la Viena în perioada 7-28 februarie, de luni până vineri, între orele 10.00 şi 18.00.
Receptor, expoziţie Liviu Mihai
Liviu Mihai în faţa uneia dintre picturile sale
În octombrie 2014, Liviu Mihai – care fusese remarcat anterior în peisajul artistic londonez – devine laureat al Oxford International Art Fair. La mai puţin de două luni, artistul înregistrează un record personal de vânzare (care a fost şi recordul evenimentului!) într-o licitaţie a Casei Grimberg. Pentru primăvara lui 2015, Liviu Mihai pregăteşte o expoziţie în cadrul galeriei Nancy Victor din Londra. Toate acestea sunt, pentru noi, motive întemeiate să credem că avem de-a face cu o personalitate ambiţioasă, care se află în plină ascensiune pe piaţa românească şi, mai mult decât atât, europeană de artă contemporană.
„Receptor conţine pictură şi instalaţie şi reprezintă cele mai noi lucrări ale mele. Numele expoziţiei porneşte de la convingerea mea că artistul contemporan e un mediu intermediar între societate şi lumea din jurul lui, care receptează informaţia-stimul şi o traduce prin limbajul său plastic, autentic. Ating în această colecţie teme de ordin politic, natural şi uman, de la personaje actuale care ţin de scurta noastră istorie monarhică şi până la idei preluate din psihanaliza lui Freud, trecând prin introspecţii ale corpului uman”, spune artistul, care a mărturisit într-un interviu pentru Global Art Agency:
”Sunt fascinat de oameni, nu atât din punct de vedere anatomic, cât psihologic şi social. De cele mai mult ori, încerc să reprezint abstractul prin forme materiale, care, deşi par irecognoscibile la început, după o privire mai atentă capătă realism. Alte concepte pe care le contemplu sunt viaţa şi moartea, frumosul şi urâtul, de fapt dualismul pe care îl găsim pretutindeni. De altfel, sunt fascinat şi de ideea de transformare a omului în animal şi încerc să arăt asta în lucrările mele.”
”Liviu Mihai este un artist vizual care se subscrie în mod preponderent existenţialismului în pictură. Subiectele lui nu au nevoie de impresia lăsată de carnaţie; abordarea este una clară, iar mesajul de un realism expresiv. Tratările fenomenologice ale artistului sugerează necesitatea fixării unei suprateme în operă, reieşind ca aplicaţii ale unui auto-didacticism. În cazul de faţă, accentul cade pe latura psihanalitică, un personaj favorit fiind însuşi Freud. […]”, scrie Cristian Marinescu.
Liviu Mihai într-o sală de expoziţie
”Deşi pare să fie iremediabil îndrăgostit de pictura de şevalet, el poate să creeze cu uşurinţă lumi ale imaginarului fără limite, folosind tehnicile uluitoare ale artei grafice digitale. Liviu Mihai obţine tot ce e mai bun cu ambele tehnici; fie că se foloseşte de mouse-ul computerului, fie de tuşele inspirate ale uleiului, acrilicului, pastelurilor, acuarelelor sau cărbunelui, cernelii sau creionului, arta sa pare să nu aibă graniţe tehnice.
Talentul său de grafician şi stăpânirea regulilor de compoziţie cromatică îl recomandă ca pe un artist a cărui influenţă asupra lumii artistice va fi, fără îndoială, îndepărtată în timp şi spaţiu”, nota Ana Câmpeanu.
Portofoliul artistului poate fi consultat pe website-ul personal, iar noutăţi privind activitatea curentă apar pe pagina oficială de Facebook.
Expoziţia va fi deschisă joi, 5 februarie, ora 18.30, la Galeriile BMR (Bogdan Mihai Radu), din Strada Semicercului nr. 10, Bucureşti, şi va putea fi vizitată până la sfârşitul lui februarie 2015.
Galeriile BMR – care, dincolo de îndrăzneala (şi, de ce nu?, umorul) asemănării onomastice cu cea mai importantă instituţie financiară a ţării, poartă, de fapt, numele pictorului Bogdan Mihai Radu – îşi propun să fie o bursă a artiştilor plastici de orice vârstă şi calibru.
Galeriile BMR sunt un spaţiu expoziţional polivalent care, pe lângă expunerea temporară a colecţiilor individuale sau de grup, vor păstra energia locului la cote ridicate prin organizarea constantă de cursuri diverse (vezi, de exemplu, „Prima lecţie de pictură”).
Art & Fashion for Education
Noile modele vor încânta vizitatorii
Art & Fashion for Education este un eveniment/expoziţie ce îşi propune strângerea de fonduri necesare cumpărării de computere pentru un grup de tineri cu talent deosebit, dar fără posibilităţi materiale, ce urmează a fi selectaţi cu ajutorul fundaţiei Noi Orizonturi.
Mecanismul proiectului implică două domenii aspiraţionale publicului larg: arta şi moda. Designerii români creează piese inspirate de artişti români şi internaţionali, urmând ca piesele respective să fie vândute în sistem tip galerie de artă pe parcursul expoziţiei, iar banii strânşi în urma evenimentului să atingă scopul propus, cel de a ajuta tinerii talentaţi, elevi şi studenţi care merită să îşi urmeze mai departe visele: să înveţe şi să pay it forward într-o bună zi, prin astfel de acţiuni.
Pentru această primă ediţie Art & Fashion for Education au fost selectaţi 14 designeri: Smaranda Almăşan, Andreea Bădală, Lucian Broscăţean, Ioana Ciolacu, Andrei Dudău, Răzvan Firea, Olah Gyárfás, Adelina Ivan, Irina Marinescu, Marina Moldovan, Sabina Pop, Lucian Rusu, Carmen Secăreanu, Mihai Dan Zarug.
Artiştii/designerii vor alege ca sursă de inspiraţie lucrările unui artist şi vor produce o piesă de vestimentaţie. Printre artiştii aleşi ca sursă se află Anish Kapoor, Maya Lin, Gottfried Helnwein, Antony Gormley, Apichatpong Weerasethakul, Tamara Łempicka, Cy Twombly, Mircea Suciu, Joseph Kosuth, Ben Vautier sau Mike Kelley.
Model de Carmen Secăreanu
Vernisajul Art & Fashion for Education va avea loc în data de 14 mai 2015, între orele 20.00 şi 23.00, la Atelier 030202 (Sala Nouă, Teatrul de Comedie), iar expoziţia va putea fi vizitată până în data de 12 iunie 2015. Perioada de desfăşurare a expoziţiei coincide cu alte trei evenimente importante, încărcate de efervescenţă culturală: Bucharest Film Biennale, Romanian Design Week şi Noaptea Albă a Galeriilor.
Art & Fashion for Education este un proiect iniţiat şi curatoriat de către Pavilion Curatorial Office (Răzvan Ion, Eugen Rădescu şi Gergő Horváth) şi Bucharest Biennale – Bienala Internaţională de Artă Contemporană Bucureşti.
Echipa este formată din Noemi Meilman (project consultant), Robert Marin / Nuca Studio (exhibition design) şi Teoharie Zugravu (graphic design).
Atât echipa proiectului, cât şi artiştii/designerii vor lucra pro bono pentru acest eveniment.
Play&Rewind – Amintiri, jocuri şi poveşti în designul românesc
Piese din expoziţia Play&Rewind
ICR Stockholm vă invită joi, 5 februarie, la vernisajul expoziţiei Play&Rewind – Amintiri, jocuri şi poveşti în designul românesc. Expoziţia este realizată de ICR Stockholm în colaborare cu Romanian Design Week, în contextul desfăşurării în capitala Suediei a Stockholm Design Week, unul dintre cele mai prestigioase evenimente de profil din Europa. Play&Rewind prezintă lucrările a 36 de designeri şi ilustratori români şi poate fi vizitată la sediul institutului până pe data de 14 martie 2014.
După ce, în 2014, expoziţia Wood&Wool prezenta la Stockholm modurile de integrare a fondului cultural arhaic în produse de design românesc, anul acesta Institutul Cultural Român din Suedia găzduieşte o expoziţie despre evoluţia obiectului de joc şi reactivarea jocului ca mediator al comunicării.
Expoziţia Play&Rewind are ca punct de plecare conceptul de joc şi joacă şi reuneşte pretexte şi practici de joc din trecut, produse ale inventivităţii colective şi jucării actuale, cărţi, ilustraţii şi obiecte de design contemporan inspirate din universul copilăriei. Expoziţia aduce în discuţie trecerea de la jocul imaterial la jucărie, în contextul înlocuirii spaţiului exterior cu cel interior, şi investighează rolul de liant social sau atribut individual al jocului şi modul în care acesta s-a transformat de-a lungul timpului.
Paul Dersidan
Vor fi prezentate lucrări realizate de: Abbit& Bear, acbc, Adrian Balcău, Alexandra Gavrilă, Alina Constantin, Anca Fetcu for Intro, care? Cutare, Cohn& Jansen, Diana Giurea& Doru Dumitrescu, Doricica Handmade, Eliza Yokina, Kaptura de aer, Kihi Kiha, Laura Chifiriuc, Local, Klara Veer, Mădălina Teler, Mihai Stamati, Minitremu, Oana Coarfă, Paul Dersidan, Prototip Studio, Stereo Socks, Supersomething (Outside The Block), Ştefan Constantinescu, Titikitra, The Awesome Project, Veronica Neacşu, WOOLS& WOLF.
Expoziţia include şi o zonă de poveşti clasice ilustrate de designeri români: Ágnes Keszeg, Anuţa Vârsta, Arina Stoenescu, Alexandru Ciubotariu, Cristiana Radu, Maria Surducan, Mădălina Andronic, Veronica Neacşu.
La vernisajul expoziţiei, ICR Stockholm organizează o discuţie despre designul românesc actual cu participarea curatorului expoziţiei, Attila Kim, a producătorului Romanian Design Week, Irina Florea, şi a designerului suedez Petra Lilja, care vor dezbate tendinţele locale în industriile creative din România, pornind de la tema expoziţiei, relaţia cu obiectul ca mediator al contactului social sau atribut al statutului.
