Paguba enormă de la Ministerul Finanțelor Publice

Cornel Nistorescu este un jurnalist, scriitor și editorialist român cunoscut pentru stilul său critic și analitic. A condus publicații importante precum Evenimentul Zilei și Cotidianul, influențând presa postdecembristă prin opinii ferme și investigații curajoase.

Pentru paguba de 1,2 miliarde lei provocată în încasările Ministerului Finanțelor Publice, în orice țară, Daniel Chițoiu și Gelu Ștefan Diaconu ar fi fost destituiți. Ba, prin unele locuri, ar fi fost și pedepsiți, riscînd chiar și pedeapsa capitală.

În România, ministrul face naveta pe la televiziuni și se laudă cu marele său succes, în fapt o gaură dată în bugetul public.

De cîteva zile, populația a devenit chiar ținta unei campanii de învăluire. Caricaturalul personaj de tip bărzoi Ionel Blănculescu (consilier al primului-ministru pentru Dumnezeu știe ce) a ieșit la rampă și ne-a anunțat că stăm bine, că avem premise pentru viitor și că majorarea bugetului alocat serviciilor secrete vine din faptul că acestea se află în ”plin război de combatere a corupției”. Tare de tot, nu-i așa?

Procurorii, sprijiniți de SRI, l-au arestat pe comisarul Traian Berbeceanu, mascații au săltat cîteva zeci de oameni pentru evaziune fiscală pe seama cărnii de pasăre, un procuror (responsabil de la relații externe?!) a fost și el (ea) săltat pentru că ar fi cerut bani de mîncare de la evazioniști. Și pentru a sublinia succesul de la Ministerul Finanțelor Publice, în fapt o gaură de 1,2 miliarde lei, miniștrii Finanțelor și ai Muncii dorm numai în studiourile televiziunilor pentru a ne spune ce fel de viitor optimist ne va rupe gîtul. Pensiile se vor umfla și ele cu 3,764931% (ca să dăm fericirii toate zecimalele cu care ne copleșește precizia de contabili ratați!).

Așadar avem de-a face cu o injecție forțată de optimism, nu cu altceva, operațiunea fiind mai degrabă menită a ne ascunde adevărata față a lucrurilor și culpa celor din fruntea Finanțelor Publice! Țara legată la gură sau înecată de bancuri și glumițe cu starlete ce poate zice în fața unui asemenea bombardament de ”cadouri” pentru Sfîntul Așteaptă? Cu ce să controleze ea promisiunile de genul ”se va diminua și CAS-ul din a doua jumătate a anului 2014”! Cine să garanteze că se vor găsi tărîțe pentru minunata fiertură politică a guvernului Ponta? Să fie vorba și de o campanie electorală? De o cumplită spaimă de cădere? Sau de o încercare disperată de a ascunde starea proastă a lucrurilor? Sau pur și simplu de o încercare de a ascunde publicului larg gaura enormă dată din prostie în colectările Ministerului Finanțelor Publice? Sau toate la un loc, plus teama cumplită de responsabilizare juridică ori politică?

Premierul, ministrul Finanțelor Publice și directorul ANAF se tem de consecințele acestei erori grosolane de guvernare și atunci încearcă să ne împacheteze și să ne amețească. Pur și simplu ne împroașcă zilnic cu cifre supte din deget, cu promisiuni și cu ipoteze. Un lucru este sigur și nu mai poate fi tăgăduit. Ministerul Finanțelor Publice a colectat mai puțini bani decît avea prevăzut pentru primul semestru al acestui an și riscă să încaseze mai puțin cu 10 miliarde pînă la 31 decembrie, în ciuda faptului că economia românească a crescut cu 2,2% (pe cuvîntul de onoare al lui Victor Ponta!?). Din nerealizarea de 6,5 miliarde pe primele 6 luni (unii vorbesc chiar de un minus de 8 miliarde lei) o parte importantă vine dintr-o uriașă greșeală de management a ministrului Finanțelor Publice căzut în mediocritatea conducătorului.

Daniel Chițoiu a anunțat încă de la începutul lunii martie o mare restructurare a personalului de la ANAF. De atunci, tot personalul Ministerului Finanțelor Publice a intrat în fierbere și într-o cumplită ineficiență. Toată lumea a alergat după pile, după amănunte, după promisiuni de sprijin și după orice altceva decît după colectarea de taxe.

În primele 6 luni ale anului 2013, Ministerul Finanțelor Publice a colectat accize cu 713 milioane mai puțin. Și a regresat la încasarea de TVA cu 485 de milioane lei. Adică 1,198 miliarde, reprezentînd 275 milioane euro. O asemenea nerealizare nu mai poate fi pusă decît pe seama modului deficitar în care s-a desfășurat procesul de restructurare anunțat de ministrul Daniel Chițoiu și de directorul ANAF Gelu Ștefan Diaconu. Tot ei au anunțat desființarea Gărzii Financiare și înființarea Direcției Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF), cu subdivizii regionale, urmînd a cuprinde personalul activității antifraudă, altul decît cel de la fosta și proverbiala Gardă Financiară, considerat compromis și neprofesionist. Același lucru a fost prevăzut și pentru Direcțiile financiare județene, transformate în Direcții Regionale a Finanțelor Publice.

Ca restructurarea să fie românească și să împace și caprele, și verzele baronilor locali, în centrele de județ în care a fost plasată o Direcție Regională n-a mai fost amplasată o DGAF. Regionala ANAF pentru județele Prahova, Călărași, Giurgiu și Teleorman se află la Ploiești, în vreme ce DGAF a fost plasată la Teleorman. Pentru județele Brăila, Tulcea Galați și Constanța, DGAF-ul este la Constanța, iar Direcția Regională a Finanțelor Publice este la Galați. Trebuie reținut că măsura are un caracter ilegal. Împărțirea pe regiuni a activității Ministerului Finanțelor Publice a fost făcută cu un soi de acoperire legală, în baza unei HG, proiectul de lege privind regionalizarea, cel încropit de Liviu Dragnea, fiind încă departe de a fi adoptat.

De reținut că heirupismul lui Daniel Chițoiu a arunact în aer activitățile de la MFP și ANAF. N-a mai lucrat aproape nimeni. Ridicolul a fost și mai mare cînd oamenii din Garda Financiară, cei blamați de ministrul Chițoiu, după ce au fost disponibilizați au fost rechemați și instalați și în fruntea noilor DGAF (cazul lui Cărbunaru de la Gardă scos prin promovare la DGAF Alexandria!?).

Pentru ce a paralizat Daniel Chițoiu colectarea taxelor la MFP? Pentru a restructura un sistem în așa fel încât oamenii fostei puteri să dispară și cei ai USL-ului să ocupe noile fotolii rămase libere. Și pentru a relansa o nouă competiție între cei cu pretenții pentru diverse dregătorii sau pentru rămînerea în sistem!?

Toată această restructurare scoasă din burtă de cei doi (un tandem din ce în ce mai suspect, semănînd destul de bine cu precedentul duo Marta-Blejnar, pereche inseparabilă o bună bucată de vreme în ANAF) a blocat MFP și a adus bugetului public o gaură de cel puțin 1,2 miliarde lei pe șase luni. Cît va fi paguba creată de restructurarea Chițoiu-Diaconu pînă la sfîrșitul anului nici Victor Ponta nu va afla niciodată.

De precizat încă un lucru: păguboasa reformă anunţată în martie de Daniel Chiţoiu nu s-a încheiat nici în momentul de faţă. Multe posturi sînt încă neocupate.

În orice țară civilizată, după o asemenea pagubă creată bugetului public, responsabilii suportă consecințele. În cazul nostru, Daniel Chițoiu este pregătit de Crin Antonescu pentru rolul de moștenitor al președinției PNL.

Distribuie articolul pe:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *