Trei evenimente majore, în “Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi”
Între 25 şi 31 mai 2013, în Bucureşti şi în alte câteva oraşe ale ţării, scenele de concert vor fi dedicate creaţiilor muzicale recente! Cea de-a 23-a ediţie a manifestării anuale denumite “Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” (SIMN) propune iubitorilor de muzică de toate vârstele, deschişi către tot ceea ce este modern în muzică, o valoroasă selecţie de compoziţii semnate de artişti români şi străini, din dorinţa de a-i familiariza cu actualele tendinţe ale scenei internaţionale.
Trei evenimente majore cuprinse în calendarul SIMN se vor desfăşura la “Sala Radio”, cu participarea celor trei importante ansambluri rezidente: “Orchestra Naţională Radio”, cu dirijorul său principal, Tiberiu Soare, “Orchestra de Cameră Radio” dirijată de Gheorghe Costin, şi nu în ultimul rând “Corul Academic Radio” – pregătit de Dan Mihai Goia. Alături de acestea, va fi prezent şi un ansamblu invitat, “Orchestra Filarmonicii din Piteşti”, dirijată de Jin Wang. Toate cele trei concerte vor începe la ora 19.00.
Miercuri, 29 mai, “Orchestra De Cameră” Radio, sub bagheta lui Gheorghe Costin, oferă publicului un program ce reuneşte compoziţii semnate de: Constantin Silvestri – “Trei piese pentru orchestră de coarde, op. 4 nr. 2”, Aurel Stroe – Concertul pentru vioară şi ansamblu de solişti „Capricci şi Ragas”, Dan Constantinescu – “Concertul pentru pian şi orchestră de coarde” şi lucrarea “Moz-Art á la Haydn” semnată de compozitorul rus Alfred Schnittke. Îi veţi aplauda pe soliştii Ladislau Csendes – vioară şi Ema Geamănu – pian.
Joi, 30 mai, concertul oferit de “Orchestra Filarmonicii Din Piteşti”, sub bagheta dirijorului chinez stabilit în Austria, Jin Wang, va prilejui întâlnirea melomanilor cu o lucrare semnată chiar de dirijor: “Tibet Impressions Suite VI – Secret Message”, cu participarea soliştilor lirici: Tina Munteanu (soprană) şi Valentin Vasiliu (bariton). Veţi asculta, de asemenea trei, compoziţii româneşti: Mihai Moldovan – “Texturi”, Dumitru Capoianu: “Concertul pentru vioară şi orchestra” şi Paul Constantinescu: “Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian şi orchestra”. Soliştii pe care îi veţi aprecia în cadrul acestui eveniment sunt: Raluca Stratulat – vioară, Luminiţa Burcă – vioară, Andreea Ţimiraş – violoncel şi Mihai Ritivoiu – pian.
Cel de-al treilea concert desfăşurat la Sala Radio şi inclus în “Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” – vineri, 31 mai – va însemna practic închiderea oficială a festivalului, dar şi reîntâlnirea cu “Orchestra Naţională Radio”, care a marcat două succese internaţionale recente: prezenţa la Shanghai, în cel mai important festival de muzică din China, şi concertul alături de celebrul Andrea Bocelli. Sub bagheta mult apreciatului său dirijor principal – Tiberiu Soare – şi cu participarea “Corului Academic Radio” condus de Dan Mihai Goia, seara va însemna întâlnirea cu două lucrări româneşti: Adrian Iorgulescu – “Simfonia I” şi Ştefan Niculescu – “Pomenire, un recviem românesc”, solist: basul Iustinian Zetea. Un element deosebit îl constituie prezenţa muzicianului polonez Zygmunt Krauze, care îşi va interpreta la pian propria lucrare: “Concert pentru pian şi orchestra”.
Tot la Sala Radio a avut loc sâmbătă, 25 mai, de la ora 17.00, “Concertul aniversar” – “Portrete dirijorale” susţinut de Corul naţional de cameră “Madrigal” dirijat de Veronica Bojescu şi Sabin Păutza.
Invitaţie la Teatrul Odeon
Concert “Trei parale”
Muzică veche cu Trei Parale
Cântări din veacul al XIX-lea. Interpreţi: Florin Iordan (cobză, fluiere, tambură), Daniel-Mircea Pop (voce, fluiere, percuţie), Beatrice Iordan (cobză), Mihai Balabaş (vioară), George Ştefan Kudor-Ghiţescu (contrabas, percuţie).
“Bazar. Cântări din veacul al XIX-lea” este o încercare de a reconstitui muzica veche românească, muzică ce s-a cântat la curţile boierilor din Moldova şi Muntenia începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea şi mergând până la mijlocul secolului al XIX-lea. După 1848, occidentalizarea accelerată avea să racordeze muzica românescă cultă la curentele muzicale europene. Această muzică, situată la jumătatea drumului dintre cultura înaltă şi cultura orală, este contemporană cu începuturile poeziei româneşti prin lirica erotică a lui Costache Conachi sau a fraţilor Văcăreşti. Viaţa de curte boierească răzbate în muzica epocii, ea fiind creatoarea unui repertoriu savuros şi totodată consistent.
În demersul de reconstituire a acestui întreg univers muzical, membrii grupului “Trei parale” se sprijină în primul rând pe transcripţiile de epocă. Pentru muzica instrumentală, grupul apelează la primele corpusuri ceva mai consistente: “Codex Moldavus” şi “Fr. Rouschitzki-Musique Orientale”.
Pentru muzica vocală, de maximă importanţă sunt broşurile pe care Anton Pann – psalt şi teoretician al muzicii bizantine – le-a adunat în câteva volume numite “Spitalul Amorului”.
Concertul are loc miercuri, 29 mai, ora 19.30, la Sala Studio.
Muzică tradiţională europeană, cu “Pontice”
Trupa Pontice
Trupa “Pontice” a luat fiinţă în 2004, la iniţiativa actorului Cătălin Mirea, şi readuce în atenţia publicului cântece tradiţionale ale diferitelor culturi.
Este compusă din trei actori (Cătălin Mirea, Viorel Păunescu, Emanuel Ionescu), un muzician (Geanina Meragiu), un jurist (Monica Ivanov) şi un jurnalist (Florentina Ciobanu). În concerte folosesc instrumente muzicale tradiţionale: arborele ploii, vioara săracului, diverse fluiere, elemente de percuţie.
Spectacolele se adresează tuturor categoriilor de vârstă datorită bucuriei şi uşurinţei cu care se transmit şi se percep mesajele cântecelor pe care le interpretează: “Kali Nifta” (Noapte bună), “Lu rusciu te lu mare” (Murmurul mării), “Tim Finnigan” (Irlanda), incluzând bineînţeles şi muzică veche românească “Bătuta” sau “Baba căruntă”.
De-a lungul timpului, trupa a participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale (Cetatea Medievală a Făgăraşului, Zilele Cetăţii Branului, Festivalul Internaţional de Folclor de la Bistriţa) şi a fost aplaudată în mai multe oraşe din ţară: Sf. Gheorghe, Braşov, Bran, Râşnov, Timişoara, Sibiu, Suceava, Caransebeş etc., ca şi în multe locaţii din Bucureşti.
Concertul are loc duminică, 2 iunie, ora 19.30, la Sala Studio.
EUROPAfest 2013 şi-a desemnat laureaţii
Gala laureaţilor la EUROPAfest. Foto Tudor Macovei
Muzică de calitate, emoţii ce au încărcat sufletele oamenilor cu energie, zeci de artişti de talie internaţională, lacrimi de bucurie, ritmuri ameţitoare, iată coordonatele “Galei EUROPAfest” 2013, o ceremonie elegantă, care a sărbătorit excelenţa muzicală.
Două dintre evenimentele de renume din cadrul EUROPAfest – “Bucharest International Jazz Competition” şi Jeunesses International Piano Competition “Dinu Lipatti” – şi-au desemnat laureaţii în cadrul unui eveniment festiv, sâmbătă, 25 mai, pe scena Teatrului Odeon, în faţa unei săli arhipline.
La “Bucharest International JAZZ Competition” au participat 27 de trupe din 22 de ţări.
“Grand Prize Winner” a fost trupa “HI 5” din Austria, formată din Clemens Rofner – bass, Philipp Ossanna – chitară, Matthias Legner – vibrafon, Christian Norz – percuţie
“Special Prize – Best Band” a revenit Cvintetului “Federico Nathan” din Spania, Uruguay, Italia, compus din Federico Nathan – vioară, Maximiliano Nathan – vibrafon, Andres Pigatto – contrabas, bass, Joaquin Baranzano – pian, Felipe Badaro – percuţie.
Jeunesses International Piano Competition “Dinu Lipatti” a reunit 144 de pianişti din 41 de ţări
La Categoria 18-30 ani, Premiul I: Masuda Momoka / Japonia, Rusia, Premiul al III-lea: FANG ZIQI / China, Germania, Premiu special: Park Sang-Ah / Coreea de Sud.
La Categoria 14-18 ani, Premiul I: Losito Nicole / Italia, Premiul al II-lea: Wang Xinran / China, Premiul al III-lea: Navarro Mora Maria / Costa Rica, Rusia.
La Categoria până la 14 ani, Premiul I: Harliono-Evans George / Marea Britanie, Premiul al II-lea: Shang Xiaowen / China, Premiul al III-lea: Pu Yaoyuan / China.
Premiul special “Sabin Drăgoi” a fost înmânat Kirei Frolu din România.
EUROPAfest şi-a încheiat într-o manieră excepţională ediţia cu numărul 20, care în perioada 9 – 25 mai a reunit continente, aducând pe scenele din Bucureşti 300 artişti din toate colţurile lumii.
Centenar Constantin Silvestri la Radio România Muzical
Un omagiu adus de presa străină lui Constantin Silvestri
În 31 mai 2013 se împlinesc 100 ani de la naşterea unuia dintre cei mai importanţi muzicieni români ai secolului XX: dirijorul şi compozitorul Constantin Silvestri. Radio România Muzical îi dedică acestei mari personalităţi a muzicii româneşti o emisiune-maraton de 7 ore, vineri, 31 mai, între orele 10.00 şi 17.00.
Constantin Silvestri este considerat unul dintre cei mai importanţi dirijori ai secolului XX la nivel mondial şi unul dintre cei mai valoroşi compozitori români. În calitate de dirijor, a debutat în 1930 la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio, al cărei dirijor principal a fost apoi între 1953-1958. A fost şi dirijorul Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” (1945-1953), dar şi directorul artistic al Operei Române din Bucureşti (1953-1957). În 1948, a înfiinţat catedra de dirijat de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
Constantin Silvestri a părăsit România comunistă în 1958, după prima ediţie a “Festivalului Enescu”, şi s-a stabilit pentru început la Paris. În 1961 a fost numit dirijor principal al Orchestrei Simfonice din Bournemouth (Marea Britanie), pe care a transformat-o într-o orchestră de elită la nivel mondial. După 1961, Silvestri a apărut în concerte alături de marile ansambluri ale lumii din Europa, Asia şi Australia. S-a stins din viaţă în februarie 1969 la Londra, în urma unui cancer care l-a răpus la doar 55 ani.
Realizatoarea emisiunii, Anca Ioana Andriescu, a ales cele mai interesante şi relevante înregistrări lăsate de dirijorul Constantin Silvestri şi păstrate în arhiva Radio România, de la cele realizate în timpul primului Festival Internaţional „George Enescu” din 1958 la imprimări legendare, precum cea a “Simfoniei a IX-a” de Dvorak, premiată de Academia “Charles Cros”, sau cea cu “Dixtuorul” de George Enescu, care a primit “Grad Prix du Disque”.
Emisiunea cuprinde, de asemenea, lucrări semnate de Constantin Silvestri, una dintre ele, „Cântec de pustiu”, chiar în interpretarea compozitorului.
De asemenea, poate fi ascultat interviul realizat de Anca Ioana Andriescu cu profesorul Ion Beldi, care a cântat sub bagheta lui Constantin Silvestri atât în Orchestra Naţională Radio, cât şi în Orchestra Filarmonicii „George Enescu”. Personalitatea lui Constantin Silvestri este destăinuită şi de scrisorile sale, prezentate de asemenea în emisiune.
