Ofrandă culturală într-un an de festivităţi
Marsilia 2013 este Capitala Culturală care a înglobat cele mai multe eforturi în construcţia noilor clădiri. Aproape un miliard de euro a fost injectat în renovarea urbană. Între Europa şi Mediterana, cele două milioane de locuitori ai Marseille-Provence s-au mobilizat pentru a oferi vizitatorilor, de-a lungul anului 2013, cele mai importante dovezi ale creativităţii şi visurilor lor. O ofrandă colectivă pe întregul teritoriu al zonei.
Cele 400 de manifestări prevăzute vor include peste 70 de expoziţii. Sunt aşteptate peste două milioane de turişti.
După ani de declin cultural, cetatea foceană a renăscut. Dovadă, titlul de „Capitală Europeană a Culturii” care i-a fost acordat în 2013. La câteva săptămâni de la lansarea Capitalei Europene a Culturii, nu se mai vorbeşte despre altceva. Pentru cei care au cunoscut Marsilia cu câţiva ani în urmă, schimbarea centrului oraşului este radicală.
În 12 şi 13 ianurie a fost lansată Capitala Europeană a Culturii 2013, cu un bogat program: „Parcurs de artă contemporană”, „Parada Luminilor”, „Marele Tumult”, „Chasse au 13’or” (Vânătoarea tezaurului), „Revelaţii pe Rhône”… un tablou coerent al întregului teritoriu Marseille-Provence.
Focuri de artificii în Vieux Port, între cer şi mare
După un weekend de deschidere festivă, în 12 şi 13 ianuarie, cu focuri de artificii, torţe ce au luminat cerul Marsiliei, evenimentele acestui an vor fi împărţite în trei episoade.
Primul, „Marseille Provence primeşte lumea”, va dura din ianuarie până în mai şi va fi axat pe ospitalitate, cosmopolitism, privilegiind mai ales artele străzii şi circul. Va avea loc şi o mare expoziţie de artă contemporană la „Friche”, intitulată „Aici, aiurea”, din 12 ianuarie în 31 martie.
Al doilea episod, „Marseille Provence sub cerul liber”, durează din iunie până în august şi va fi marcat de deschidere muzeelor „MuCEM” şi „Palatul Longchamp”, a expoziţiei temporare „Marele atelier din Midi”, din 13 iunie în 13 octombrie, dar şi de evenimente în aer liber sub genericul „Dans în timpul verii”. La „Palatul Longchamp”, vizitatorii vor putea revedea două picturi-simbol ale oraşului, realizate de Pierre Puvis de Chavannes, în 1868: „Marsilia, poarta Orientului” şi „Marsilia colonie grecească”.
Ultimul episod, „Marseille Provence cu o mie de feţe”, din septembrie până în decembrie, va pune accent pe artele virtuale, pe gastronomie, tinereţe şi literatură. Mai mule proiecte itinerante vor traversa de altfel teritoriul de-a lungul întregului an, cum ar fi expoziţia „Ulysses”, concepută de Fondul regional de artă contemporană.
La Marsilia, după ani de abandon, a venit rândul culturii.
În seara deschiderii Capitalei Europene a Culturii, lumea a invadat străzile
În deschiderea Capitalei Europene a Culturii, comunitatea Aix-en-Provence şi “Muzeul Granet” propun o manifestare originală, care reuneşte 15 artişti vizuali din oraşele mediteraneene pentru a compune o mare operă colectivă şi pluridisciplinară: pictură, sculptură, video, fotografie, muzică, coregrafie. Diferitele opere, printre care cele ale lui Carmen Calvo, Moataz Nasr, Sigalit Landau răspund între ele şi totodată se îmbogăţesc cu diferitele culturi, formând un “work in progress”, după conceptul “expoziţiei deschise”, având ca titlu “Cadavre Exquis. Suites Mediteranéenes”.
Totuşi, actorii culturali locali refuză să vadă în Marsilia numai un „deşert cultural”, argument care a stat la baza candidaturii pentru „Marsilia 2013”, considerând că este vorba numai despre un contra-model cultural prin comparaţie cu cel ministerial. Dacă oraşul este sărac în echipamente culturale, el dispune de o mare bogăţie a ofertei artistice, susţin cei doi conducători ai „Friche de la Belle de Mai”, locul simbolic al aşa-numitei „movida” marsilieze, care a apărut înaintea mărcii de capitală culturală. În această zonă din arondismentul 3, considerat cel mai sărac cartier din Franţa, este o adevărată fierbere culturală, începând din 1992. În vechile uzine de tutun dezafectate, cu vedere către gara Saint Charles, s-au instalat studiouri adăpostind celebrul sitcom „Plus belle la vie”, care aminteşte de comediile populare ale lui Pagnol, dar şi „Systeme Friche Théâtre”, creat de Philippe Foulquier cu sprijinul ajutorului de primar Christian Poitevin, alias Julien Blaine, poet şi performer. Astăzi, situl cunoaşe cam 40 de structuri cu o puternică prezenţă a artelor plastice în jurul „Cartelului Artelor” şi al colectivelor lui de artişti: „Astérides”, „Art-O-Rama”, „Triangle France”, „Sextant et plus”, „Dernier Cris”.
Tradiţie şi contemporaneitate
Cheiurile albe de-a lungul Vechiului Port imaginat de Norman Foster
Marsilia, cu amestecul său cubist de pietre albe cu nuanţe de turcoaz, pare un oraş desprins dintr-o carte ilustrată, scăldat într-o lumină de o claritate orbitoare şi încununat de biserici neobizantine de o grandoare impresionantă. Unul dintre atuurile majore ale Marsiliei este aşezarea sa, un vechi istm orientat către soare, deschizându-se într-un golf mărginit de masele calcaroase ale arhipelagului Frioul şi de Castelul If. Marsilia este un oraş dinamic, tot atât de cosmopolit astăzi ca şi atunci când l-au fondat fenicienii, dar şi cu un aer exotic. În inima Marsiliei se află Vieux Port, de un farmec aparte, dealurile dinspre sudul portului fiind încununate de mega monumente precum “Notre-Dame-de-la-Garde”, monumentul neobizantin de proporţii neînchipuit de mari, ridicat în 1853 de Napoleon al III-lea, răspunzând gusturilor sale rafinate, ce adăposteşte în clopotniţă Madona cu Pruncul, de aproape 10 metri înălţime, acoperită cu foiţă de aur, “Abbaye Saint-Victor”, cu exteriorul său din piatră crenelată şi geometria săracă a bisericii în stil romanic, în care se găsesc şi relicvele martirului, şi “Fort Saint-Jean”, a cărui construcţie a fost cerută de Ludovic al XIV-lea. La sud de oraş, şoseaua şerpuieşte pe vârfurile stâncilor, ducând spre o serie de porturi şi golfuleţe obscure şi pline de culoare.
Villa Mediterranee, creaţie a arhitectului Stefano Boeri
Trebuie vizitat “Muzeul de Arheologie Mediteraneană”, cu colecţia sa bogată ce cuprinde peste 1.600 de piese, printre care şi “Cartea Morţilor”, scrisă pe un papirus, ce face parte dintr-o colecţie de texte funerare destinate a acompania defunctul în călătoria sa în regatul morţilor. Un alt muzeu impresionanat este destinat “Artei Africane, Oceanice şi Amerindiene”, unde, în sala “Pierre-Guerre”, sunt regrupate măşti, sculpturi, relicve şi alte obiecte de uz comun, provenite în principal din Africa occidentală. Sala “Artaud” evocă civilizaţia oceanică şi americană, cu foarte multe obiecte de cult. Colecţia “Gastaut” este constituită dintr-o serie unică în lume de cranii umane sculptate şi remodelate, care ilustrează vechea civilizaţie din Oceania şi Amazonia.
“Muzeul Modei” din Marsilia adăposteşte expoziţii cu o frumoasă scenografie, cu piese datând din anii ’20 până în prezent, iar “Muzeul Faianţei”, aflat într-o clădire din secolul al XIX-lea, prezintă evoluţia ceramicii din neolitic până în zilele noastre. Se pot admira splendide piese realizate în manufactura “Clerissy” şi cele de la “Madeleine Heraud, Louis Leroy şi Fouchier”, cu decoraţiuni rocaille şi smalţ auriu. Patru mari manufacturi de ceramică utilizau în secolul al XVIII-lea tehnica focului moale. Pot fi admirate producţii provensale, precum majolicele de la Moustier şi ceramicile smălţuite în verde şi auriu de la Aubagne, dar şi cele Art Nouvean ale lui Théodore Deck sau mai recentele creaţii semnate de Emile Decoeur şi Claude Varlan.
Viziunea arhitecţilor Rudy Ricciotti şi Roland Carta, între cer şi ape
“Muzeul de Istorie a Marsiliei”, cu spaţiile sale deschise, înfăţişează istoria oraşului, prezentând comorile descoperirilor arheologice. Există o barcă din lemn originală, de pe vremea grecilor, expusă într-o vitrină închisă ermetic. “Grădina Vestigiilor”, situată chiar în spatele acestui muzeu, cuprinde vestigiile fortificaţiilor greceşti şi ale docurilor de încărcare. Unul dintre multele muzee dedicate istoriei Marsiliei ca port martim este “Muzeul Marinei şi Economiei Marsiliei”. Inaugurată de Napoleon al III-lea în 1860, această impresionantă clădire găzduieşte atât muzeul, cât şi Camera de Comerţ a oraşului. Este prezentată totodată, prin picturi şi gravuri, istoria maritimă a Marsiliei, începând din secolul al XVII-lea.
“Muzeul Docurilor Romane” este de neratat. În timpul lucrărilor de reconstrucţie a vechiului port s-au regăsit piese din epoca romană, din secolele I-III. Muzeul evocă istoria comerţului din Marsilia, cu prezentarea monedelor, amforelor, ceramicii… Docurile au fost construite între 1856 şi 1866, după planurile lui Paulin Talabot, inspirându-se după docurile “Sfintei Ecaterina” din Londra şi cele din Liverpool. Ele au avut o activitate înfloritoare până în 1988, când au fost închise. Începând din 1992 ele au început să fie restaurate de către arhitectul Eric Castaldi şi transformate în birouri. Apoi au fost reabilitate din nou din respect pentru arhitectura simbolică. Acum, în vecinătate, se va deschide, pe o suprafaţă de 21.000 de metri pătraţi, un amplu Complex comercial, cu 80 de buticuri şi librării, ca o navă-amiral a Docurilor.
Yayoi Kusama a îmbrăcat străzile Marsiliei în buline
“Le Panier” este vechea inimă a Marsiliei, un adevărat labirint de case înalte, cu obloane, conturându-se peste îngustele străzi pietruite. Deasupra acestui cartier se află “Centrul Vechii Carităţi”, un ansamblu arhitectural din secolele XVII şi XVIII, proiectat de către arhitecţii Pierre şi Jean Puget.
Impozant este “Muzeul de Artă Contemporană”, cu o colecţie permanentă care cuprinde mai ales creatori francezi, un spaţiu special fiind dedicat artiştilor care au trăit în Marsilia, precum Jean-Luc Parent, Daniel Burrell, Jean-Pierre Raynod şi Jean-Michel Basquiat…
“Muzeul de Arte Frumoase” se află în Palatul Longchamp, impozantă construcţie în stil eclectic, proiectată de arhitectul Henri Esperandieu, astăzi refăcută.
Marsiliezii sunt legaţi de “Teatrul Alcazar”, care era considerat un mit. El fusese deschis în 1857 şi a rămas mai mult de un secol templul varietăţilor din oraş, strângând numeroase spectacole şi reviste marsilieze, monştri sacri ai musicalului, comici, cântăreţi de rock and roll sau cei de ye-ye. Operetele lui Vincent Scotto şi Sarvil erau animate de faimoşi actori şi au înfierbântat “Alcazarul” în momentele sale importante. Sala era decorată în “fantezie maură”, de proprietarul ei, ca o referire la Alhambra din Granada. Putea primi 2.000 de persoane, care urmăreau spectacolul aşezate la mese, bând şi fumând. “Alcazar” a cunoscut momentul său magic între 1920 şi 1950, graţie lui Rina Ketty, Mistinguette, Mayol şi Maurice Chevalier. În acest teatru au debutat Fernandel, Tino Rossi şi Yves Montand. Cel din urmă cu un stil western, fiind numit “tânărul divin al swing-ului”. Pe aceeaşi scenă a triumfat Johnny Hallyday. Dar Alcazarul a fost închis în 1964. Aşa că, astăzi, putem spune: “A fost odată Alcazar”.
Trezirea Frumoasei adormite
Muzeul Regards de Provence îşi deschide porţile în 28 februarie
Peste 600 de milioane de euro au fost investite pentru a reda ceva din splendoarea acestui oraş care mizează acum pe cultură şi turism. Discursul oficialităţilor este de altfel clar: „Această investiţie publică este un vector de atractivitate mai ales pentru investiţiile private”. Dovadă este numărul mare de suprafeţe comerciale atribuite, de la „Joliette” la „Velodrom”. Giganticul plan urbanistic de interes naţional, iniţiat de fostul primar Robert Vigouroux pentru a reînnoi oraşul, este impresionant. „Marsilia 2013 este o poartă de intrare, nu un fundal”, explica André Malrait, adjunctul primarului însărcinat cu problemele patrimoniului şi monumentelor istorice, funcţie înfiinţată în 2008. De atunci au fost deschise peste 20 de şantiere de restaurare, deşi oraşul a fost considerat multă vreme lipsit de patrimoniu.
„Când am consultat Ghidul verde despre Marsilia şi am constatat că niciun muzeu sau monument nu este apreciat cu trei stele, ceea ce mi s-a părut de necrezut”, declara Daniel Hermann, responsabil în cadrul Primăriei cu problemele muzeelor. De fapt, în afară de „Muzeul de Artă Contemporană”, „Muzeul Cantini” şi „Vieille Charité”, majoritatea instituţiilor de cultură au trebuit să-şi închidă porţile pentru o renovare care ar fi trebuit să fie făcută de mult, de la prestigiosul „Palat Longchamp” la „Muzeul Borely” sau remarcabilul „Muzeu de Istorie”, deschis în anii ’80, plasat între vestigiile Portului antic şi un centru comercial.
Circul din Marsilia, cu peste 50 de spectacole
Despărţită de mult timp de faţada sa marină de autostrăzi, metropola arborează acum o adevărată colecţie de edificii, între atât de aşteptatul „MuCEM” (Muzeul Civilizaţiilor Europene şi ale Mediteranei), semnat de Rudy Ricciotti, cu deschiderea lui largă spre peisajul înconjurător, graţie unei îndrăzneţe reţele de beton, şi sediul armatorului „CMA-CGM”, conceput de Zaha Hadid, vecin cu un luxos turn de locuinţe realizat de Jean Nouvel. Fără a uita demonstraţia de forţă a milanezului Stefano Boeri din „Villa Méditerranée”, o clădire spectaculoasă care depăşeşte 10.000 de metri pătraţi. Aici se vor derula expoziţii, conferinţe, dezbateri, spectacole şi proiecţii. O monumentală vitrină culturală a Consiliului Regional, care ar trebui să rămână un simbol al megalomaniei costisitoare a colectivităţii.
Dar pe fundalul mării, Marseille-Provence 2013 n-a servit decât de catalizator. Majoritatea acestor lucrări au fost începute în cadrul „Euromed”, marele proiect de la sfârşitul secolului al XX-lea. Este vorba despre un complex urban orientat către dezvoltarea economică a portului şi a vechiului centru, dorind a se face din Marsilia o întretăiere a Europei cu Mediterana.
În 28 februarie va fi deschis un veritabil muzeu, “Regard de Provence”, creat în vechiul Spital Maritim construit în 1948 de Fernand Puillon, reabilitat în totalitate.
Aerul proaspăt al Capitalei Europene
Un arbore fantomă în faţa Muzeului Granet
„Marsilia Provence 2013” a permis, de altfel, deblocarea a 30 de milioane de euro pentru o nouă fază a construcţiilor sitului, autorizând dezvoltarea unor săli de expoziţii, dar şi amenajarea unui mare acoperiş-terasă, de 7.500 de metri pătraţi, cu o vedere spre mare care-ţi taie respiraţia.
Acolo va avea loc marele eveniment consacrat culturilor urbane, intitulat „This Is (not) Music”, care îşi propune să favorizeze evoluţia unor artişti şi sportivi pe ritm de hip hop. Evenimentul ar putea deveni o Bienală dedicată acestui gen care este specific culturii locului. „Oraşul a fost mult timp lider pe acest plan, care face parte din ADN-ul lui cultural. Dar astăzi, alte scene, ca Londra sau New York, sunt mai vizibile. La Marsilia lipseşte prospeţimea”, explica responsabilul proiectului, Stephane Moginot.
Prospeţimea nu lipseşte însă din domeniul artelor plastice, unde „Friche” a favorizat dezvoltarea unei scene marsilieze capabile să producă mult cu mijloace puţine, în jurul unor artişti ca Giles Barbier, Mathieu Briand sau Pierre Malphettes. Chiar dacă aceştia au „evadat” apoi către Paris. De câţiva ani, s-a născut un interes local pentru artă, graţie unei reţele de galerii animate de „Marseille Expo”, platformă locală dedicată artei contemporane şi producţiei de obiecte de artă. Ea are ca lider emblematica „Galerie of Marseille” şi „Biroul ei de Competenţe şi Dorinţe”, care concepe proiecte pentru comenzile publice.
Galerii şi iniţiative private pornite în cucerirea oraşului
Un caftan turcesc ce ilustrează încrucişarea diferitelor civilizaţii
Ales Preşedinte al „Marseille Expo” de curând, Didier Gourvennec-Ogor a revenit la Marsilia. Senior al Galeriei „Roger Pailhas”, întors la Paris după moartea emblematicului negustor focean în 2005, acesta a deschis acum o galerie în zona Porte d’Aix, în apropierea edificiului „Frac” semnat de Kengo Kuma, într-un cartier popular unde vernisajele lui însoţite de cocktail par destul de neobişnuite alături de vânzătorii de kebab. Luna aceasta, galeria lui prezintă expoziţia „Capitala(e)”, ce reuneşte piese împrumutate de la 12 dintre marii lui omologi parizieni. Cunoscuta colecţionară Sandra Mulliez va fi şi ea în curând comisarul unei expoziţii din această galerie. „Ceea ce am făcut aici într-un an mi-ar fi luat zece ani la Paris, explică galeristul. Şi, la urma urmei, când Yvon Lambert, la care am lucrat, s-a instalat în Marais în anii ’70, toată lumea i-a spus că e nebun!”
Pentru unii, deschiderea acestei galerii de top este şi simbolul unei schimbări sociale în cartierul popular. Din strada Republicii la Belsunce, trecând prin Noailles, cartierele renovate progresiv par să îndepărteze populaţia locală. Denunţată de unii, aşteptată de alţii, această recucerire a centrului suscită sentimente amestecate. În mod sigur, contextul marsiliez nu este simplu. Cel de al doilea oraş al Franţei este pe cât de întins, cu cele peste 25.000 de hectare, adică de două ori suprafaţa Parisului, pe atât de sărac, 26% din populaţia lui trăind sub limita sărăciei. Acest aspect n-a scăpat de altfel organizatorilor „Marseille-Provence 2013”, care au făcut un loc larg spectacolelor populare în spaţii publice. „Când te afli într-un loc atât de sărac, în care nu există nici măcar centre sociale, ce poţi să faci?”, se întreba Nathalie Cabrera, care s-a ocupat de proiect. „Nu există metode gata făcute”. Au fost gândite programări specifice, cum ar fi „Cartierele creative”, puncte de întâlnire între artişti şi locuitorii din zonele defavorizate.
De la “Marele Atelier al Sudului” la “Călătoria lui Ulise”
La Marsilia, o expoziţie despre frumuseţea ruinelor, după Josef Koudelka
Tezaurele Marsiliei, 500 î.Ch. strălucirea Marsiliei la Delphi. Muzeul de Arheologie din Atena a decis să dezvăluie publicului „Tezaurul” său, consacrat de Massalieni la Atena acum 2.500 de ani. Un „Tezaur” era în Antichitate un mic edificiu bogat sculptat, destinat să primească şi să conserve obiecte preţioase. 29 de fragmente clasate „tezaur naţional” de către greci sunt expuse pentru prima dată în afara Greciei. Cu ajutorul noilor tehnologii, vizitatorul poate descoperi în 3D, în mărime naturală, reconstituirea acestui edificiu. O invitaţie la o călătorie în timp, propusă la „Capela Puget”.
Pentru a pregăti „Capitala Europeană a Culturii”, artiştii tuturor genurilor au transformat, începând din 2008, spaţii non culturale şi atipice din întreprinderi private, servicii administrative, spitale, asociaţii… Aceste rezidenţe originale, intitulate „Atelierele EuroMediteraneene”, propun întâlniri inedite între artă şi societate şi prilejuiesc 60 de noi creaţii în toate disciplinele artistice.
Ele răspund unor obiective ca susţinerea creaţiei contemporane, atragerea unui nou public şi iniţierea unui nou model de producţie artistică.
Vechiul Port al Marsiliei se trezeşte, reamenajat de arhitectul Norman Foster şi peisagistul Michel Desvigne
Din 13 iunie în 13 octombrie, „Marele Atelier al Sudului” oferă, la “Muzeul Granet” şi “Muzeul Marsiliei”, o expoziţie în două voleuri, ce prezintă 200 de capodopere ale istoriei artei de la 1880 la 1960.
După primele călătorii ale lui Renoir şi Signac, Midi, pământul schimburilor deschise cu celelalte maluri ale Mediteranei, a fost o sursă infinită de inspiraţie pentru pictori, un mare atelier sub cerul liber. Expoziţia urmăreşte firul Ariadnei printre aceste schimburi, pe o lungă perioadă de timp, ilustrând diferitele mişcări care au jalonat secolele al XIX-lea şi al XX-lea, de la impresionism la postimpresionism, trecând prin cubism, experienţele suprarealiste şi arta abstractă. Această expoziţie-eveniment, compusă din două secţiuni simultane, are loc la Marsilia şi la Aix-en-Provence.
„Ulysses. Itinerar de artă contemporană” este o manifestare concepută de FRAC Provence-Alpes-Côte d’Azur, ce are loc din 12 ianuarie 2013 până în ianuarie 2014.
Turnul CMA CGM cu asimetrica arhitectură creată de Zaha Hadid
Proiectul ambiţionează să realizeze un itinerar de artă contemporană în jurul figurii lui Ulise, pe întreg teritoriul Capitalei Culturale. Formidabil rezervor al imaginarului, matrice a unei părţi a literaturii occidentale, călătoria lui Ulise, prin apropierile multiple pe care le permite, asociază acest teritoriu unui grup de 40 de parteneri foarte diverşi – locuri de artă contemporană, dar şi modalităţi insolite, locuri patrimoniale, peisaje naturale… Este o ambiţioasă expoziţie-ficţiune în care vizitatorul se încrucişează cu trecutul şi cu prezentul pentru a descoperi istoria acestor civilizaţii mediteraneene, de la fenicieni la atenienii lui Pericle, de la geniul lui Alexandru cel Mare la Istanbul. Vizitatorul este purtat într-o călătorie în inima civilizaţiilor, traversând sute de manuscrise, sculpturi, picturi şi mozaicuri.
Expoziţii monografice, tematice, comenzi artistice, rezidenţe, programe de evenimente construiesc de-a lungul anului 2013 un periplu pe cât de bogat, pe atât de original. Participă la aventură 100 de artişti, printre care Cécile Bart, Wang Bing, Mona Hatoum, Fabrice Lauterjung, Cildo Meireles, Hans Op de Beeck, Yazid Oulab, Miguel Palma, Claudio Parmiggiani, Franck Pourcel, Philippe Ramette, Nicolas Rubinstein, Barthélémy Toguo…
Scările monumentale ale Gării din Marsilia
Totodată are loc vernisarea unor incitante expoziţii. La “Aubagne”, în Capela Penitenţilor negri, din Saint Michel, s-a deschis, până în 17 martie, expoziţia „Mona Hatoum, Mappings”, o selecţie de sculpturi care manipulează simbolurile unei lumi în conflict în care confuzia valorilor devine regulă.
Proiectul “Cabaret Crusades” a adunat patru filme de animaţie într-un scenariu ce reia cartea franco-libanezului Amin Maalouf, “Cruciaţii văzuţi de arabi”. În fiecare film, poţi viziona jocul marionetelor dansante care retrasează de fapt şocul civilizaţiilor şi religiilor. Primul “The Horror Show File” a fost produs în Italia de către Michelangelo Pistoletto şi evocă începutul Cruciadelor. Cel de al doilea, “The Path to Cairo”, realizat la Aubagne în cadrul “Atelierelor Mediteraneene”, foloseşte peste 100 de figurine în ceramică, întruchipând sfinţi care povestesc despre istoria Ierusalimului, într-un ritm poetic. În expoziţia “Ici, ailleurs”, organizatorii se interoghează despre noţiunea Mediteranei în creaţia contemporană.
Docurile în noua formulă
Cartea istoricului Fernand Braudel “Lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea”, reeditată în 1966, aduce în prim-plan teme comune civilizaţiilor mediteraneene. Istoria începe la Troia, face escală la Atena, Alexandria, Roma, Veneţia, Istanbul, Alger, Tunis… şi sfârşeşte prin a debarca la Marsilia. Este descrisă frumuseţea costumelor, de la caftanele ornate cu flori din Turcia anului 1550 la cele cu mătase şi fir de metal aurit de la “Muzeul Benaki” din Atena.
Impresionantă viziunea arhitecţilor Rudy Ricciotti şi Roland Carta din sălile MuCEM, între cer şi apă, legat printr-o pasarelă de Fort Saint-Jean. La înălţime o terasă deschisă, jos apa care înconjoară această clădire-far.
La intrarea în oraş începe să se zărească proiectul ciclopic, pe 300 de hectare, un miracol de creativitate şi tehnologie, cu blocuri în sticlă. Mari nume ale arhitecturii, precum Jean Nouvel, Massimiliano Fuksas, Zaha Hadid, au realizat adevărate minuni. Vechiul port al Marsiliei oferă o veritabilă întinerire graţie proiectului arhitectului englez Norman Foster şi a peisagistului francez Michel Desvingne.
Hotel de Ville, în stilul clasic
Un siloz a devenit o sală de concerte. Un vechi hangar al zahărului primeşte în fiecare toamnă “Sărbătoarea muzicii”, corelată cu gastronomia din diferite ţări ale lumii. Apoi, vechea manufactură de tutun a devenit un centru cultural important. În împrejurimi strălucesc noi hoteluri abia inaugurate, precum “New Hotel of Marseille”, o capodoperă a designului, am putea spune, sau “Sofitel Vieux Port”, cu terasele sale vitrate de pe care se poate admira un peisaj spectaculos, ori “Radisson”, în apropiere de “Théâtre de la Criée”. Între clădirile în stil baroc italian, de-a lungul Estienne d’Orves, descoperi „Arcenauls”, depozitul de bărci de odinioară, transformat într-o fascinantă librărie-restaurant, un rai cu pereţii roşii, căptuşit de cărţi, unde vă puteţi bucura de o sofisticată bucătărie regională. Căutaţi scoicile cu şofran, carpaccio de cod cu măsline. La “Mercure Beauvau Vieux Port” a dormit Chopin, iar George Sand îşi păstra un apartament în acest hotel cu vedere spre port, decorat în stil provensal, acumulând o parte convingătoare din farmecul veritabil al lumii vechii. În “La Place aux Huiles”, animată de cafenele în aer liber, se poate respira o atmosferă veneţiană. Între Marais şi Greenwich Village, o adevărată demonstraţie de librării underground. În vecinătate, nenumărate anticariate alături de hotelul „Edmond Rostand”, unde se ţin şi târgurile de brocante şi anticariat. Galeria „Garance Servajan” este specializată în opere moderne, iar la câteva minute de „Vieux Port” se află „Antiquités Porcher”, o adevărată mină de obiecte marine autentice: busole, hărţi de pe întregul mapamond, obiecte de interior pentru iahturi şi vapoare… Tradiţia gurmandă a zonei e bine reprezentată la „Miramar”, în port, unde Cristian Buffa, care vine din templul culinar de la “Bocuse” din Lyon, propune feluri specifice cum ar fi „bouillabaisse”, cu calamari, gamberi şi peşti locali, preparat însă într-un fel specific zonei, apropiindu-se de vocaţia magrebiană, cu sos de miere de albine amestecat cu usturoi.
Un alt restaurant încântător este „Le Ventre de l’Architecte”, într-o clădire asemănătoare unui piroscaf, semnată “Le Corbusier”. Seara, terasele sunt arhipline şi un loc de atracţie este „Caravelle”, un vechi cabaret dinaintea războiului, sub forma unui vapor, animat de concerte de jazz. La fel, şi la „Le Crystal”, se poate asculta muzică lounge, într-un decor extrem de sofisticat.
Un parcurs periurban
Capitala Culturală a fost inaugurată prin jocuri de artificii
În calitate de Capitală Europeană a Culturii, Marsilia este asociată cu mai multe oraşe din regiune, de la Arles la Salon-de-Provence, trecând prin Martiguez sau Aix-en-Provence. Pentru a avea imaginea acestui teritoriu complex, organizatorii proiectului „Marseilles-Provence 2013” au conceput un dispozitiv inedit: crearea unui circuit ce traversează 38 de comune diferite pentru a oferi „o reprezentare simbolică a acestui teritoriu”. Au fost trasate astfel două bucle, în colaborare cu artiştii locali, în jurul a două ultime zone neconstruibile ale regiunii: masivul Etoile şi lacul Berre. Acest parcurs în jurul oraşului invită la o călătorie „dincolo de peisajele tradiţionale” şi permite înţelegerea împletirii naturii cu comunităţile urbane neglijate sau construcţiile industriale.
În apropiere de Marsilia, mergeţi să vizitaţi Cassis, înconjurat de podgorii, flancat de stânci monumentale, păzit de ruinele unui castel medieval şi cuibărit în jurul unui port de pescari. Cassis este cel mai frumos oraş de coastă din Provence. Casele sunt pastelate, aranjate în unghiuri cubiste, cu un farmec de neuitat. Nu puteţi vizita Cassis fără a face un tur al aşa-numitelor “calanques”, golfuri înguste, asemănătoare unor fiorduri care zdrenţuiesc parcă linia coastei stâncoase. Şi nu uitaţi în acest periplu să cumpăraţi celebrele săpunuri de Marsilia, în culori pastelate, cu aromă de migdale, lămâie, vanilie, piersică.
