De câteva zile, pe toate ecranele tropăie un nea Gheorghe pe post de erou politic. Un soi de trăncălău a luat faţa tuturor pe ideea la moţiune el votează după cum îi cer alegătorii. Şi pentru ca snoava să fie completă, şi-a convocat alegătorii într-o sală de spectacole. Să le audă pulsul şi păsul! Iar acolo, numai bine, reprezentanţii cetăţenilor s-au luat la harţă. Mai-mai să se bumbăcească şi să fie necesară o intervenţie cu tunuri şi pistoale de apă.
Hazul este că, din câţi au venit, jumătate au şters putina pentru că Oajdea acesta nu le mirosea a bine. Românul erou şi patriot voia să nu voteze cu bilele la vedere! De fapt, acest Oajdea i-a cam fentat pe toţi. Şi pe alegători când le-a luat voturile, şi pe pedelişti când l-au trecut pe liste, şi pe ieşeni când i-a împachetat în tot felul de afaceri. Chiar şi pe ziarişti, când l-au dat de exemplu ca politician curajos să-şi consulte alegătorii. Ce consultare? Cu vuvuzela sau cu stetoscopul?
Cum i-a ales el pe cei chemaţi în sală? Dacă au venit la liber, înseamnă că din electoratul său doar 200 au găsit că vor a-i mai spune ceva. Şi dacă nici aceştia nu veniseră pentru asta? Poate că o treime erau trimişi doar să-l fluiere sau să-l înjure! Formula cu votul pe bileţele e mai tâmpită decât o şedinţă de partid. Nu spune nimic! N-are nici o relevanţă! Adică are una. Ne arată în ce mod grosolan înţeleg unii democraţia. Şi cât de fraieri sunt unii jurnalişti care, în loc să-i zică două de dulce, l-au băgat în seamă şi l-au transformat în mare subiect de ştire.
Poate afla un parlamentar ceva dintr-o asemenea consultare de tip CAP? Absolut nimic! În fond, atunci când a fost votat şi a câştigat un mandat, un parlamentar a fost învestit cu puterea de a participa la toate acţiunile din Parlament. Şi cu dreptul de a decide cum să apere interesul oamenilor din colegiul său. Într-un stat există zeci şi zeci de legi care, puse la dispoziţia cetăţenilor, n-ar obţine nici câteva mii de voturi! Şi cu toate acestea trebuie adoptate pentru că sunt în interesul cetăţeanului!
Culmea este că, în acelaşi stil de gândire, PDL-iştii au propus excluderea. Adică Oajdea n-a susţinut poziţia Partidului! În schimb, nu i-au zis nimic pentru că i-a făcut de râs, dând în vileag soiul de chilipirgii adunaţi prin PDL.
Ca tot rahatul cu aparenţă democratică să aibă şi un moţ, această vuvuzelă care abia a strâns două sute de pensionari supăraţi a mai anunţat că nu se duce la nici un alt partid, ci reînfiinţează unul. Zisul şi fostul Partid Democrat! Fiind singur, Oajdea s-a auzit ca o vuvuzelă!Mai multe, oricât de enervante, tot sună a ceva! Dar una singură seamănă mai degrabă cu un pârţ sugrumat de copil scăpat singur la coşul cu cireşe cu chiriaşi!
