Sărbătoare cardinală a creştinătăţii, Crăciunul este acelaşi, şi totuşi altul, pentru fiecare naţiune. Decembrie şi ianuarie aduc în scenă cete şi cortegii costumate, focuri şi lumânări, vrăjitoare şi spiriduşi, episcopi darnici şi demoni ameninţători. Iar din acest amestec straniu de practici magice şi dramaturgie biblică nu lipseşte niciodată cântecul, firul de melodie care leagă anii între ei.
„În fiecare an, în 25 decembrie creştinii îşi amintesc de copilul Iisus, ivit sub o stea fără seamăn, în Bethleem. Acolo începe destinul divin al celui ce va deveni modelul împlinirii în lumea aceasta. Şi de atunci pulsează neîntrerupt timpul sacru al mitului, în credinţa şi ritualul care dau tărie lăuntrică oricărui creştin. În anul 429 d.Ch., Împăratul Iustinian declară ziua Naşterii lui Christos sărbătoarea Imperiului Roman. În anul 461, Sfântul Patrick introduce Crăciunul în Irlanda, Augustin de Canterbury statorniceşte aceeaşi sărbătoare în anul 604. Un secol mai târziu, Sfântul Bonifaciu va institui în Germania celebrarea Naşterii pe 25 decembire. În Scandinavia, Crăciunul va pătrunde în anul 815 prin Sfântul Ansgar, iar Sfântul Chiril va contribui la răspândirea acestei sărbători creştine în ţările slave. De la un calendar la altul, traversând secolele, sărbătoarea îşi schimbă data, numele şi haina, fără să-şi piardă însă marile înţelesuri. Nu ştim încă din tezaurul cărei limbi vine cuvântul acesta încărcat de ţurţuri aurii.”
Nissekobing din Danemarca
Actul de naştere al lui Santa Claus va fi semnat în 1923. În ziua de 23 decembrie a acelui an, într-un jurnal local din Troy, un orăşel al statului New York, un profesor de liceu publica o poezie intitulată „The Night Before Christmas”, care schiţa pentru prima dată portretul lui Moş Crăciun. Atras de succesul poeziei, ilustratorul de reviste Thomas Nast publică nenumărate desene înfăţişându-l pe Santa Claus, de sub condeiul lui ieşind în lume mantaua roşie şi scufia îmblănită, barba albă şi chipul rubicond, caleaşca trasă de reni şi sacul cu cadouri. În Europa, Santa Claus a pătruns în timpul celui de al Doilea Război Mondial, adus de soldaţii americani. Rând pe rând, Père Noël, Weihnachtsmann şi Father Christmas au început să cutreiere continentul.
Numeroase evenimente culturale vă cheamă să vizitaţi Europa. Nopţi efervescente şi incredibile sărbători de stradă, focuri de artificii, pieţe de Crăciun, show-uri de muzică rock, pop şi tradiţională.
Metropole cu scenarii de poveste
De la Nürnberg la Tallinn, de la Strasbourg la Praga, de la Torino la Viena, s-au aprins luminile de Crăciun. Baloane colorate, stele lucitoare, standuri de vânzare în aer liber cu produse artizanale, cu vin fiert…
Moş Crăciun în Parcul Tivoli din Copenhaga
Copenhaga, oraşul „Sirenei”, sărbătoreşte Crăciunul, până la Anul Nou, mai ales în Grădinile „Tivoli”. Opt kilometri de lumini, un mare brad, lacul transformat într-o pistă de patinaj, nenumărate căsuţe cu cadouri, cu statuete şi tot felul de jucării, dar şi cu „krapfen” cu mere, prăjituri umplute cu marţipan, fructe confiate, servite cu grape, vin fiert parfumat cu scorţişoară. Sutele de jocuri mecanice, elfii domestici, tipici tradiţiei daneze, se alătură „Nissekobing” (scenete cu păpuşi), una dintre atracţiile principale în parcul de iarnă. Seara vă puteţi amuza la „Crazy Christmas Cabaret”.
Postul Crăciunului începe aici, ca în toate ţările europene, cu patru săptămâni înainte de sărbători. Danezii aprind câte o lumânare în fiecare dintre cele patru duminici ce preced ziua Naşterii lui Iisus. Potrivit credinţei, prima lumânare aprinsă înseamnă bucurie, a doua, speranţă, a treia, credinţă, iar ultima, pace. Aceştia suspendă deasupra mesei de Crăciun cununi de brad purtând panglici roşii şi lumânări. În Ajunul Crăciunului se strâng în jurul bradului, dansează şi cântă colinde. Unul dintre cântecele tradiţionale este „Dejlig er Jorden” (Frumos este pământul). Moş Crăciun este numit Jule Mander. Dacă vă opriţi în acest minunat oraş, vizitaţi o rară serie de 70 de sculpturi de „Degas”, expuse de Carl Jacobsen, fiul fondatorului Berăriei „Carlsberg”, într-un muzeu ce-şi deschide acum porţile, intitulat „Carlsberg Glyptotek”. Muzeul este constituit din 10.000 de piese, într-un elegant şi eclectic edificiu, creat de arhitectul Jens Wilhelm Dahlerup.
De Crăciun, Praga e concentrată pe două istorice pieţe ale oraşului: „Venceslao”, care, în 31 decembrie este scena unor impresionante festivităţi cu muzică, baluri şi focuri de artificii, şi medievala piaţă a Oraşului Vechi, în care au loc nenumărate concerte. În jurul giganticului brad se află standuri în aer liber cu jucării din lemn, bijuterii făcute de mână, cristale de Boemia, clasicele marionete ceheşti, cu alchimişti, şi multe dulciuri, precum cornuri cu ghimbir şi cu miere, biscuiţi cu nuci şi rom, vin fiert. Mâncărurile clasice te invită în atmosfera de iarnă cu crap fript şi servit cu salată rusească, care este felul principal de Crăciun. Mâncărurile de peşte sunt echivalentul boabelor de linte pe care le mănâncă italienii pentru a avea bunăstare. Se zice că, dacă îţi pui un solz într-o geantă, vei avea bani tot timpul anului. Pe străzi veţi vedea plimbându-se braţ la braţ îngerul şi diavolul, care împart copiilor dulciuri şi fructe.
Paris
În fiecare an, la Paris se ridică în faţa Primăriei un cort în care sunt prezentate, în cadrul unui mic spectacol, iesle artizanale. Vitrinele sunt împodobite cu ghirlande, coroniţe şi lumânări electrice. Pieţele publice găzduiesc festivităţi în aer liber şi târguri de iarnă, numite „Marchés de Noël”. Există obiceiul ca membrii familiei să-şi treacă unul altuia o lumânare, în ordinea descrescătoare a vârstei. La ţară, înainte să plece la slujba de la miezul nopţii, al cărei punct culminant este aşezarea Pruncului în ieslea amenajată în biserică, oamenii aprind în vatră o buturugă, focul urmând să ardă până dimineaţa. În unele regiuni se toarnă un pahar de vin peste buturugă, în semn de recunoştinţă că, prin graţia Domnului, fiecăruia i s-a dăruit încă un an de viaţă.
Paris
Champs-Elysées este luminat a giorno. Tradiţionalele pieţe de Crăciun sunt deschise în Montparnasse, în Grădinile Trocadero, în piaţa Sant-Germain, cât şi lângă biserica Sacré-Coeur sau „Musée de la Vie Romatique”, până la „Espace Dali”. Colina Montmartre, splendid luminată, etalează pânzele pictorilor, desenatorilor şi caricaturiştilor. Alte locuri în care poţi respira atmosfera Crăciunului sunt „Pasarelle des Arts”, dar şi străduţele din Isle-Saint-Louis ori Point Ephémère. Nu lipsesc nenumărate piste de patinaj în faţa Primăriei, în Piaţa Raoul Dautry, la Trocadero, la picioarele Palatului Chaillot.
Disneyland, Paris
La Théâtre de Champs-Elysées, nu pierdeţi, în premieră, „Eonnagata”, spectacol realizat şi interpetat de celebra Sylvie Guillem, în coregrafia britanicului Russell Maliphant, regizat de celebrul canadian Robert Lepage. Costumele poartă marca lui Alexander McQueen. Reprezentaţia povesteşte istoria Cavalerului Eon, Charles de Beaumont, scriitorul, diplomatul, omul de arme şi membru al Societăţii Secrete a Regelui. Pentru a pune în scenă acest spectacol, autorii s-au inspirat din elementele teatrului japonez kabuki, în care actorii bărbaţi recită şi rolurile feminine. Pe aripile fanteziei un adevărat spectacolul semnat de Jean Giraud, unul dintre cei mai celebri ilustratori, în povestirea „Arzach”. Fundaţia Cartier îi aduce un omagiu artistului prin numeroase pelicule şi desene. O oprire în lumea basmelor este obligatorie la Disneyland…
Strasbourg
Contesă de secole, între Franţa şi Germania, regiunea Alsaciei, graţie tradiţiei teutonice, îşi etalează cel mai vechi târg francez de Crăciun, în Strasbourg. Între case cu garduri de nuiele (care în timpurile vechi găzduiau morari, vânători şi pescari), pe canalele din cartierul „Le Petit France”, de 440 de ani, Crăciunul îşi etalează magia luminilor în sunetul corurilor. În imensa piaţă din jurul Catedralei „Notre Dame”, în preajma magazinelor cu suvenire, artizanii oferă produse tipice: pretzel (covrigi), gogoşi calde, vin fiert, ceşti de ceai tipice, decorate cu scene de Crăciun, dar şi mascota oraşului, o barză albă. La „Opera du Rhin”, de văzut „Frumoasa Elena” pe muzica lui Offenbach, pusă în scenă de Mariame Clement.
Îngeri desupra Nürnbergului
Nurnberg
Un înger de aur a deschis „Piaţa Copilului Iisus”, de la „Christkindlesmarkt”, una dintre cele mai cunoscute din Europa. Peste două milioane de vizitatori vin aici în perioada sărbătorilor de iarnă. Mai mult de 200 de măsuţe în aer liber, încărcate cu jucării, cu dulciuri şi obiecte de artizanat, sunt montate în Piaţa „Hauptmarkt” din centrul istoric al oraşului, unde puteţi mânca tipicul „wurstel” pe grătar, însoţit de o băutură tare sau vin fiert, sau alune, migdale îmbrăcate în ciocolată, gogoşi cu ghimbir.
În „Kinderweihnachten” copiii aşteaptă renii şi pe Moş Crăciun, fie în roata panoramică, într-o locomotivă cu aburi sau chiar în Casa lui Moş Crăciun, în care trimit câte un bileţel exprimându-şi dorinţele. O cronică germană din 1570 consemna deja, la acea dată, existenţa practicii de a împodobi brazi cu hârtie colorată, dulciuri şi lumânări. Un alt obicei german este aprinderea câte unei lumânări în fiecare dintre cele patru duminici ce preced ziua de Crăciun. Cântecele lor sunt nemuritoare: „Tannenbaum”, „Christbaum”, „Weihnachtsbaum”…
Kaiserball în Austria
Viena
Viena se transformă într-o gigantică scenă în sărbătoarea de „Silvesterpfad”. Piaţa de Crăciun de la Viena are o tradiţie veche de şapte secole. În schimb, în ultimii 35 de ani, „Christkindlmarkt” a găsit un loc special în centrul oraşului, la Rathausplatz (Piaţa Primăriei), în mijlocul parcului, unde se află şi o imensă pistă de patinaj. Mai mult de trei milioane de vizitatori se învârt în această perioadă în jurul celor peste 180 de standuri care oferă de la lumânări din ceară de Alpi, împodobite cu flori şi cu ramuri de brad, la jucării din lemn, de la căciuli, fulare, mănuşi croşetate din lână la pălării futuriste şi ornamente din sticlă, dar şi altele mai elegante cu cristale Swarovski. Pentru a vă consola de absenţa giganticului Moş Crăciun, înlocuit de o tânără cu bucle blonde, gustaţi un crenvurst ori bratvurst cald, însoţit neapărat de „weihnachtspunsch” (combinaţie, obligatoriu fierbinte, de vin roşu, brandy, grapa, îndulcit cu suc de fructe). Alte târguri de Crăciun le puteţi găsi fie în Castelul de la „Schönbrunn”, fie în Piaţa Catedralei „Stephensdom”. La Viena nu pierdeţi „Balul Imperial”, care loc în 31 decembrie în sălile Palatului Hofburg. Se deschide cu dansul debutanţilor Şcolii de Dans „Elmaier”, pe notele „Dunării albastre”. Urmează o rafinată cină de gală. „Concertul de Anul Nou” de la mitica „Wiener Philharmoniker” este dirijat de Franz Welser-Möst, în eleganta sală de la „Musikverein”. Pentru prima dată în acest an, „Kunsthistorisches Museum” propune, în Sala Cupolei, o masa de revelion în acompaniamentul unor orchestre simfonice cunoscute.
Salzburg
În noaptea lui „Eine kleine Nachtmusik”, oraşul natal al lui Mozart, Salzburg, oferă o mare varietate de pieţe de Crăciun, fie în Piaţa Domului şi a Fortăreţei „Hohensalzburg”, înconjurată cu brazi şi presepi, în care domină parfumul migdalelor şi castanelor prăjite, al merelor coapte. Dar, atenţie! Toate acestea dispar în 26 decembrie. De obicei, austriecii petrec Ajunul Crăciunului în familie. Cea mai frumoasă contribuţie a oraşului la această sărbătoare este „Stille Nacht”.
În perioada Aventului, la Innsbruck, anticele tradiţii convieţuiesc în armonie cu cele moderne, în stilul vieţii tiroleze. Aşa-numitul „Oraş al fântânilor” găzduieşte sugesivul „Krippenfald Inst”, unde, în 24 de mari vitrine, sunt expuse adevărate „orăşele” cu presepi, construite de 37 de artişti. Fondat în 1498, „Wiener Sängerknaben” este corul cel mai vechi din lume, care aduce muzica marilor compozitori Mozart, Schubert, Haydn, Bruckner. În 19 decembrie, acest celebru cor îşi desfată auditorii în localitatea tiroleză Galtur, cu un repertoriu clasic de cântece de Crăciun din toată lumea, iar în 21 decembrie, concertul va fi susţinut în renumita biserică Waldkapelle.
Focuri de artificii deasupra turnurilor Kremlinului
Moscova
La Moscova, ritul Crăciunului se consumă în Piaţa Roşie. În mitologia rusă Ded Moroz, care nu şi-a schimbat şuba albă ca zăpada cu costumul roşu al lui Santa Claus, era un bătrân voinic şi neîndurător, stăpân al stepelor şi pădurilor acoperite de zăpadă, pe care oamenii încercau să-l înbuneze oferindu-i cadouri. Zăpezica, „Snegurocika”, poartă la rândul ei hăinuţă şi căciuliţă albe cu garnitură de blană asortată. În 31 decembrie, o mare de oameni se adună pentru a toasta în lumina focurilor de artificii, în timp ce clopotele din Turnul Spaskaia anunţă miezul nopţii.
Bucuria Crăciunului
La Teatr Balşoi, în ajunul Anului Nou, puteţi viziona un splendid spectacol cu „Spărgătorul de nuci”, la Noul Circ, o reprezentaţie magică din „1001 de nopţi”, cu animale, clovni şi saltimbanci, iar pe Patinoarul de la Stadionul ZSKA, un magnific spectacol pe gheaţă, „Alice în Ţara Minunilor”. În Piaţa Manej vă aşteaptă lumea de poveşti a lui Andersen şi cunoscutul Brad al Manejului. La Galeria „Tretiakov”, care este ca un roman de dragoste, nu pierdeţi expoziţia „Isaak Levitan”, unde puteţi admira peste 200 dintre cele mai faimoase opere ale peisagistului rus, iar la Lavruşinski, cu ocazia celei de a 650-a aniversări a lui Andrei Rubliov, sunt adunate opere din toate muzeele ruseşti, icoane, manuscrise… Celebrarea Anului Nou la 1 ianuarie, după obiceiul european, a fost fixată prin ucaz de ţarul Petru I. Tot el i-a pus pe moscoviţi să-şi decoreze casele cu crengi de brad şi să-şi facă daruri. În ajunul anului 1700, însuşi ţarul a ieşit în Piaţa Roşie, purtând o făclie, şi a lansat cea dintâi salvă de artificii. Tradiţia artificiilor care luminează cerul Rusiei în noaptea de Anul Nou porneşte de aici.
Inima festivităţilor va fi însă în 7 ianuarie, ziua Crăciunului rus ortodox. În toate bisericile se celebrează prin rugăciuni, psalmi şi procesiuni fastuoase „Krestny Khod”, ceremonie care va fi transmisă în acest an pe toate canalele de televiziune ale lumii.
Capitala ciocolatei
Bruxelles
La Bruxelles, din 26 noiembrie până în 2 ianuarie, capitala belgiană bate în ritmul Crăciunului, graţie Festivalului „Plaisirs d’Hiver”. În frumoasa Piaţă „Sainte Catherine” se luminează castelele din lemn ale celor 240 de artizani proveniţi din toată lumea, care creează un caleidoscop al tradiţiilor. În fiecare an există un oaspete de onoare. La ediţiile trecute au fost Provence, Quebec, Tallinn, Laponia, iar de această dată a venit rândul Mongoliei. În acest amestec de culturi, cea belgiană vine onorată cu colaci îmbrăcaţi în zahăr şi ornaţi cu bomboane, cu plăcinte, ciocolată caldă şi bere. Şi după shopping? O frumoasă plimbare prin oraş sau în Parcul de distracţii, unde tronează o roată panoramică, îmbrăcată şi ea, acum, în lumini colorate şi, de ce nu, un vals pe pista de patinaj. La Palais des Beaux-Arts, vizitaţi o expoziţie enigmatică a lui Cranach cuprinzând „Venerele” sale post gotice…
Piaţă de Crăciun
În Belgia, ciocolata e o artă. În inima Bruxelles-ului, într-una dintre pieţele istorice, Grande Place, te întâmpină „La Maison des Maîtres Chocolatiers Belges”, unde se pot achiziţiona creaţiile maeştrilor ciocolatieri din Walonia şi Flandra. Este o poveste cu rădăcini îndepărtate, în timpul lui Carol al V-lea, născut la Gand în 1500. Un mag contemporan al casei este Laurent Gerbaud, care are o poveste lungă. De tânăr a început să meargă în diferite pieţe şi să vândă ciocolată. Îşi deschide apoi la Bruxelles un prestigios magazin de design, în care îşi comandase nuci din regiunea Piemonte, fructe seci din sudul Italiei, dar şi nenumărate fructe din Orient. Aşa i s-a dus faima. Istoria lui Edouard Bechoux are parfum de poveste. Un tânăr sărac de la ţară emigrează la oraş, făcând practică la maeştri faimoşi şi apoi emigrează în Italia. Inventează profesia de consultant ciocolatier, se întoarce în ţara sa natală şi astăzi este cunoscut în întreaga lume. La fel de apreciat este şi maestrul Pierre Marcolini, care îmbină ciocolata cu arome de praline şi caramele, cu diferite seminţe orientale şi fructe confiate. Nu departe de Grande Place te îmbie parfumul unei ciocolate fierbinţi la „Planete Chocolat”, un adevărat muzeu în domeniu, în care poţi întâlni toate varietăţile de ciocolată, în combinaţie cu fructe exotice, lichioruri…
