Bogățiile din pământul României

România este una dintre țările europene cu cele mai multe bogății ale subsolului însă multe dintre acestea zac fără să fie atinse. De altfel, din 1990 și până astăzi nu s-a deschis nicio exploatare minieră. Din contră, mineritul autohton s-a redus abrupt în ultmii 30 de ani din cauza lipsei de rentabilitate și a gradului redus de interes pentru investitorii străni. În sectorul de extracție a metalelor situația e critică, pentru că aproape nicio unitate nu mai funcționează, iar în cel de exploatare a cărbunilor sunt active două companii de stat, Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara.

Statul român deține în acest moment monopolul exploatărilor de sare și controlează 80% din extracția apelor minerale și are jumătate din producția de gaze naturale, prin Romgaz. În ceea ce privește rocile, avem de a face cu o mulțime de companii private care au profitat de boom-ul imobiliar ivit înainte de criza economică mondială.

Singurul sector care a atacat teritorii noi sunt cel petrolier, iar Marea Neagră este un exemplu în acest sens. OMV Petrom s-a aliat cu gigantul ExxonMobil, rușii de la Lukoil cu statul român, prin Romgaz, iar fondul de investiții The Carlyle a preluat concesiunea canadienilor de la Sterling Resources. În aceste zile, toate aceste companii așteaptă să vadă deznodământul legii offshore din Parlament pentru a lua decizia dacă vor scoate sau nu hidrocarburi din apele adânci ale Mării Negra.

Cea mai mare resursă a României este sarea. În pământul României se află 40 de miliarde de tone resurse geologice însă doar maxim 10 miliarde pot fi exploatabile, cu un grad de recuperare de 80%. Salrom, compania statului, deține concesiuni doar pentru 400 milioane de tone. Există zăcăminte la adâncimi de până la 3 kilometri însă în acest moment nu se poate coborî mai mult de 1,5 kilometri.

În prezent, în România, se exploatează circa 400 de zăcăminte de țiței și gaze naturale, din care: OMV Petrom operează mai mult de 200 de zăcăminte comerciale de ţiţei și gaze naturale în România. În Marea Neagră, OMV Petrom operează pe șapte platforme fixe; Romgaz îşi desfăşoară activitatea, ca unic titular de acord petrolier, pe 8 perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare. Pentru alte 39 de zăcăminte au fost încheiate acorduri petroliere de dezvoltare-exploatare și exploatare petrolieră, având ca titulari diverse companii. Majoritatea acestor zăcăminte sunt mature, având o durată de exploatare de peste 25-30 ani.

În 2017, producția internă de țiței a acoperit aproape 32% din cerere. Declinul producției medii anuale a fost de 2% în ultimii cinci ani, fiind limitat prin investiții în forarea unor noi sonde, repuneri în producție, recuperare secundară etc. Rezervele dovedite de țiței ale României se vor epuiza în circa 16 ani la un consum de 3,4 milioane t/an.

Gazele naturale au o pondere de aproximativ 30% din consumul intern de energie primară. Cota lor importantă se explică prin disponibilitatea relativ ridicată a resurselor autohtone, prin impactul redus asupra mediului înconjurător și prin capacitatea de a echilibra energia electrică produsă din surse regenerabile de energie (SRE ) intermitente. Piața de gaze naturale este avantajată de poziția favorabilă a României față de capacitățile de transport în regiune şi de posibilitatea de interconectare a SNT cu sistemele de transport central europene și cu resursele de gaze din Bazinul Caspic, din estul Mării Mediterane și din Orientul Mijlociu, prin Coridorul Sudic. În 2017, consumul total de gaze naturale a fost de 129,7 TWh, din care producţia internă a acoperit 89,4%, iar importul 10,6%. Structura consumului: consum casnic – cca 33,4 TWh (25,73%), producători de energie electrică și termica – cca. 35,4TWh (27,27%), industria chimică – cca. 12,9 TWh (9,93%), sectorul comercial – cca. 8,5 TWH (6,59%) .

Resursele de lignit din România sunt estimate la 690 milioane de tone, din care exploatabile în perimetre concesionate 290 milioane de tone. La un consum mediu al resurselor de 4,5 milioane de tep/an, gradul de asigurare cu resurse de lignit este de 28 ani în condițiile în care în următorii 25 de ani consumul va rămâne constant și nu vor mai fi puse în valoare alte zăcăminte de lignit.  Puterea calorifică medie a lignitului exploatat în România este de 1.800 kcal/kg. Resursele de huilă din România cunoscute sunt de 232 milioane de tone [85 mil. tep] din care exploatabile în perimetre concesionate 83 milioane de tone [30 mil. tep]. La un consum mediu al rezervelor de 0.3 milioane de tep/an gradul de asigurare cu resurse de huila este de 104 ani dar exploatarea acestei resurse energetice primare este condiționată de fezabilitatea economică a exploatărilor.  Puterea calorifică medie a huilei exploatate în România este de 3.650 kcal/kg. Lignit nu se mai scoate nicăieri în Europa. Noi îl mai utilizăm pentru că termo­centralele de la Turceni, Rovinari și Craiova sunt situate în imediată apropiere a zăcămintelor.

Oficial, resursele de aur și argint sunt secrete de stat. Cu toate acestea, informații diverse răzbat în public în sensul că România deține 700 de tone de aur și 2.000 de tone de argint. Campania puternică din ultimii ani a companiei Roșia Montană Gold Corporation a capacitat atenția către Roșia Montană, omițându-se faptul că rezervele de aur și argint se găsesc și în alte zone, precum Brad-Musariu, Certej, Rovina. Gold Corporation a insistat pe extragerea aurului și argintului printr-o tehnologie foarte controversată, cea prin cianuri..

La Roșia Montană există însă și alte zăcăminte: 161 de tone de telur (substanță descoperită chiar în România), 49 tone de germaniu,172 tone de seleniu, 116 tone de tantal, 777 de tone de taliu, 1.220 tone de antimoniu și 29.763 tone de zinc. Mai mult decât atât, sunt surse certe de arseniu, titan, molibden, vanadiu, nichel, cobal și galiu, substanțe considerate extrem de importante de UE.

La 4 kilometri de Roșia Montană se află localitatea Roșia Poieni. Aici se găsește al doilea zăcământ că rezervă de cupru din Europa, care conține și cantități apreciabile de aur. În Patrulaterul Aurifer din Apuseni există încă 13 zăcăminte iar în Banat au exista exploatări care s-au închis, precum  Gărâna, Sasca Montană etc. România are rezerve exploatabile de minereuri de cupru de 244 milioane de tone și posibile de 98 milioane de tone. Din aceste minereuri se pot extrage 800 mii de tone de cupru.

La categoria minereurilor neferoase, în afară cuprului, predominante sunt plumbul și zincul, însă exploatările s-au închis. Rezervele de minereuri feroase cuprind în general fier și mangan. În total sunt aproape 60 milioane de tone dar și aici mineritul  este sistat. Minereurile din aluminiu sunt estimate la aproape 100 milioane de tone. Ca și în situația precedentă, exploatările bat pasul pe loc.

România este lider european în privința rezervelor de gips, borați endogeni și sare gemă și se situează în primii cinci la rezervele de pirită, feldspaț, cuarț și nisipuri cuarțifere de înaltă puritate, calcar, dolomite, wollastonit și zeoliți. Cu rocile din cariere se poate pava toată țara, iar suprafața acoperită de gips este mai mare decât cea a Albaniei. De asemenea, țara noastră ocupă locul doi, după Italia, în ceea ce privește resursele de ape minerale carbogazoase, însă este prima în Europa la gama apelor clorosodice. Totodată, România are un potențial, încă neevaluat, de ape „fosile” cu potabilitate ridicată și ape plate.