Plan: Reactorul 1 se închide doi ani

Unitatea 1 de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă va fi oprită timp de doi ani, începând cu 2026, pentru lucrări de tehnologizare. Aceste lucrări vor permite prelungirea duratei de funcționare a reactorului încă 30 de ani. Unitatea a fost pusă în funcțiune în 1996.

„Din 2026, Unitatea 1 de la Cernavodă se opreşte pentru lucrările efective. Până atunci, noi facem toate pregătirile necesare. Vom face un studiu de fezabilitate care se va termina în anul 2021 şi apoi vom face demersurile pentru achiziţia echipamentelor, care trebuie comandate cu 3-4-5 ani înainte, fiind produse specifice”, a declarat Romeo Urjan, șeful Direcției Tehnică și Retehnologizare a Nuclearelectrica, în cadrul conferinței Profit Energy.forum. Studiul de fezabilitate va spune exact valoarea investiţiei, care este, conform estimărilor, între 1,2 şi 1,5 miliarde de euro. „După doi ani de retehnologizare, Unitatea 1 va funcţiona încă 30 de ani. Astfel vom avea o centrală ca şi nouă pentru încă 30 de ani, faţă de costurile unei centrale noi, care ar fi duble sau chiar triple. Deci, avantajul economic este evident”, a adăugat oficialul Nuclearelectrica. Compania de stat operează centrala nucleară de la Cernavodă, unde funcţionează două reactoare de tipul CANDU 6, cu o putere totală de 1.400 de MW. Acestea asigură circa 20% din producţia naţională de electricitate.

Reactorul 1 de la Cernavodă a făcut obiectul, în ultimii ani, a mai multor opriri neplanificate. La începutul anului trecut, pe 6 ianuarie, a fost oprită Unitatea 1 din cauza unei perturbații pe o linie de evacuare putere de 400KV în SEN, aparținând operatorului de transport a energiei electrice Transelectrica ca urmare condiţiilor atmosferice severe din zona Dobrogei. Câteva zile după aceea, Nuclearelectrica a anunțat că a decis în mod conservativ desincronizarea de la Sistemul Energetic National a Unității 1, măsură luată pentru a se realiza efectuarea unor lucrari de desensibilizare a sistemului de excitație al generatorului reactorului pentru a evita eventuale declanșări automate ale sistemului pe fondul unor perturbații meteo, așa cum s-a întâmplat câteva zile mai devreme. Mai exact, a fost înlocuită o cartelă electronică cu una de tip nou, reproiectată, care filtrează mai eficient perturbațiile induse de condițiile meteo severe. În dimineața zilei de 13 mai 2017, Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național din cauza declanșării automate a sistemului de excitație aferent turbogeneratorului unității, ceea ce a condus la deconectarea automata a acestuia. La jumătatea anului trecut, pe 1 iunie, a fost deconectată Unitatea 1 pentru a se efectua lucrări de reducere a gradului de sensibilitate a sistemului de excitație a turbogeneratorului reactorului la perturbații din sistemul energetic.

Fără riscuri

Opririle neplanificate nu pot fi încadrate pe Scala Internațională a Evenimentelor Nucleare (INES) a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena, unde nivelul 0 (cel mai scăzut) se referă exclusiv la deviații, opririle de la CNE Cernavodă nefăcând parte din aceste categorii. ROMATOM susține că orice asociere între opririle neplanificate sau reducerile de putere ale Unităților 1 și 2 CNE Cernavodă și cauzele accidentului de la Cernobîl este imposibil de susținut prin argumente tehnice și de operare, Romatom recomandând prudență și o documentare riguroasă în tratarea acestor subiecte în spațiul public. “Nuclearelectrica acționează în strictă conformitate cu procedurile de securitate nucleară și sunt convins că aceste opriri, deși fără impact major de securitate nucleară, sunt analizate pentru a se asigura că astfel de evenimente să nu se mai repete. În industria nucleară se învață continuu din experiență, iar odată investigate cauzele, se iau toate măsurile pentru evitarea reaparitiei acestora. Trebuie înțeles că aceste opriri nu sunt un risc asupra securitățîi nucleare, nu reprezintă incidente sau accidente, ele fiind sunt pur și simplu evenimente tehnice care necesită oprirea reactorului”, a declarat Teodor Chirică, Președinte Onorific al ROMATOM.

Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl, situată într-o zonă împădurită, cu o densitate scăzută a populaţiei, la circa 130 km nord de Kiev şi aproximativ 20 km sud de frontiera cu Belarus, era compusă din patru reactoare nucleare de tip RBMK-1000, capabile de a produce 4 GW de putere electrică. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.